Gilbert Newton Lewis

Gilbert Newton Lewis, membru străin al Royal Society[12] (n. 25 octombrie 1875 – d. 23 martie 1946)[13] a fost un chimist fizician american, cunoscut pentru descoperirea legăturii covalente și pentru introducerea conceptului modern de pereche de electroni.

Gilbert Newton Lewis
Date personale
Nume la naștereGilbert Newton Lewis
Născut[1][2][3][4]
Weymouth⁠(d), Massachusetts, SUA[5]
Decedat (70 de ani)[1][6][2][3]
University of California, Berkeley, California, SUA
Cetățenie Statele Unite ale Americii
Ocupațiechimist
fizician
cadru didactic universitar[*]
autor de non-ficțiune[*]
Activitate
Domeniuchimie fizică 
InstituțieUniversitatea Berkeley din California
Massachusetts Institute of Technology 
Alma MaterUniversitatea Harvard
Massachusetts Institute of Technology 
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]
Academia de Științe a URSS[*]
Academia Regală Suedeză de Științe
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Academia Rusă de Științe 
Conducător de doctoratTheodore William Richards 
DoctoranziHarold Urey
Joseph Edward Mayer[*][[Joseph Edward Mayer (chimist american)|]]
John Chipman[*][[John Chipman (American chemist and metallurgist)|]]
Simon Freed[*][[Simon Freed (Ph.D. University of California, Berkeley 1927)|]][7]
William N. Lacey[*][[William N. Lacey (chemical engineer)|]] 
PremiiWillard Gibbs Award[*][[Willard Gibbs Award (American chemistry award)|]] ()[8]
doctor honoris causa por la Universidad Complutense de Madrid[*][[doctor honoris causa por la Universidad Complutense de Madrid |]] ()
Medalia Davy[*] ()[9]
membru străin al Royal Society[*] ()[10]
Silliman Memorial Lectures[*][[Silliman Memorial Lectures (Yale University lecture series)|]] ()
William H. Nichols Medal[*][[William H. Nichols Medal (award of the American Chemical Society)|]] ()[11] 

A introdus structurile Lewis și a adus contribuții în domeniul teoriei legăturii de valență, care a ajutat la realizarea teoriilor moderne legate de legăturile chimice.

De asemenea, a activat în diferite ramuri ale chimiei fizice, precum termodinamica, fotochimia și separarea izotopilor. Un alt concept folosit des în chimia modernă și introdus de acesta este teoria acido-bazică Lewis.[14]

A introdus mărimea molalitate legată de compoziția soluțiilor sau amestecurilor de substanțe, mărime raportată la masa solventului.

Referințe

  1. „Gilbert Newton Lewis”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  2. Gilbert N. Lewis, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
  3. Gilbert N. Lewis, SNAC, accesat în
  4. Gilbert Newton Lewis, Brockhaus Enzyklopädie
  5. Льюис Гилберт Ньютон, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
  6. Льюис Гилберт Ньютон, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
  7. Genealogia matematicienilor
  8. https://chicagoacs.org/Willard_Gibbs_Award Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. Award winners : Davy Medal (în engleză), accesat în
  10. List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 217
  11. https://www.newyorkacs.org/nicholsmedalists.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. Hildebrand, J. H. (). „Gilbert Newton Lewis. 1875-1946”. Obituary Notices of Fellows of the Royal Society. 5 (15): 491. doi:10.1098/rsbm.1947.0014.
  13. „Gilbert Newton Lewis: American chemist (1875-1946), Woodrow Wilson Leadership Program in Chemistry”. Arhivat din original la . Accesat în .
  14. Davey, Stephen (). „The legacy of Lewis”. Nature Chemistry. 1 (1): 19–19. doi:10.1038/nchem.149. ISSN 1755-4330. Accesat în .
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.