Germani carpatini

Germanii carpatini (sau germanii slovaci; în germană: Karpatendeutsche, în slovacă: Karpatskí nemci) este numele generic dat unui grup de comunități germane minoritare din ținuturile slovace, precum și din Regiunea Transcarpatia (actualmente sud-vestul Ucrainei). Pentru o lungă perioadă de timp, germanii au fost una dintre cele două mari minorități etnice din Slovacia, împreună cu maghiarii din Slovacia.

Germanii din Slovacia
Slovenskí Nemci
Populație totală
În 2011: 4.690 (0,1%)
Regiuni cu populație semnificativă
Bratislava, Košice, Spiš, Hauerland
Limbi vorbite
Limba germană și limba slovacă
Religii
Romano-Catolici (55,5%), luterani (14,2%)
Grupuri înrudite sau legate cultural
Germanii din Ungaria, țipțerii, șvabi bănățenii sau sașii transilvăneni

Decretele lui Beneš din 1945 i-au lipsit de cetățenia cehoslovacă pe 85% dintre aceștia (cca. 128 mii. persoane), după care au fost expulzați în Austria și Germania. Restul de 15% au preferat asimilarea. Spre deosebire de germanii din Cehia, cei din Slovacia au fost puternic afectați de procesul de maghiarizare care a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, când Slovacia făcea încă parte din Regatul Ungariei. Cultural și lingvistic, germanii din Slovacia sunt înrudiți cu țipțerii și cu sașii transilvăneni, fiind una dintre cele mai vechi minorități germane din Europa Centrală și de Est.

În prezent, în Slovacia trăiesc sub 5.000 de germani. Fostul președinte Rudolf Schuster este de pe linie paternă de origine germană, iar pe linie maternă, de origine maghiară, copilărind la Medzev (germană Metzenseifen).

A doua Republică Slovacă (după 1993)

În 2004, germanii din Slovacia se bucurau de toate drepturile de după Revoluția de catifea. S-a format o „Asociație a Germanilor Carpatini”, pentru menținerea tradițiilor lor, iar după 2005 a fost deschis un minimuzeu, cu trei încăperi, la Bratislava.

Cea mai cunoscută personalitate a acestui grup etnic este Rudolf Schuster, președinte al Republicii Slovace din 1999 până în 2004.

Populație

AnNumăr[1] %Schimb.
număr.
Schimb.
(%)
1880*228 5849.3--
1890*228 8608.9+276+0,1
1900*215 8167.7-13 044-5,7
1910*198 3876.8-17 429-8,1
1930148 2144.5-50 173-25,3
194927 3240.8-120 890-81,6
19915 4140.1-21 910-80,2
20015 4050.1-9-0,2
20114 6900.1-715-13,2

Orașele cu cel mai mare număr de germani (2001)[1]

  1. Bratislava - 1 200 (0.28%)
  2. Medzev - 497 (13.55%)
  3. Košice - 398 (0.17%)
  4. Staré Mesto - 245 (0.55%)
  5. Ružinov - 237 (0.34%)
  6. Petržalka - 219 (0.19%)
  7. Prievidza - 153 (0.29%)
  8. Mníšek nad Hnilcom - 130 (7.69%)
  9. Poprad - 119 (0.21%)
  10. Nové Mesto - 110 (0.29%)

Localități cu cel mai mare procentaj de germani (2001)[1]

  1. Krahule - 35 (24.31%)
  2. Kunešov - 45 (18.44%)
  3. Brieštie - 25 (14.71%)
  4. Medzev - 497 (13.55%)
  5. Turček - 93 (12.99%)
  6. Vyšný Medzev - 67 (12.67%)
  7. Chmeľnica - 107 (11.71%)
  8. Kremnické Bane - 26 (10.40%)
  9. Malinová - 79 (9.11%)
  10. Štós - 66 (8.76%)

Referințe

  1. www.statistics.sk Štatistický úrad Slovenskej republiky

Legături externe

Vezi și

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.