Garegin Njdeh

Garegin Ter-Harutiunian (în armeană Գարեգին Տեր-Հարությունյան; n. , Güznüt⁠(d), viceregatul Caucazului⁠(d), Imperiul Rus – d. , Vladimir, RSFS Rusă, URSS), cunoscut și după porecla Garegin Njdeh (în armeană Գարեգին Նժդեհ), a fost un filosof,[3] politician și comandant militar armean, membru marcant al Federației Revoluționare Armene.

Garegin Njdeh
Date personale
Nume la naștereGaregin Eġišei Ter-Harowt’yownyan
Născut[1]
Güznüt⁠(d), viceregatul Caucazului⁠(d), Imperiul Rus[2]
Decedat (69 de ani)
Vladimir, RSFS Rusă, URSS
ÎnmormântatSpitakavor vank’[*][[Spitakavor vank’ (cultural heritage monument of Armenia)|]]
Gerezman Garegin Nždehi[*][[Gerezman Garegin Nždehi (cultural heritage monument of Armenia)|]]
PărințiTirui Giulnazarean[*][[Tirui Giulnazarean (Armenian, mother of Garegin Nzhdeh)|]]
Cetățenie Imperiul Rus
 Republica Democrată Armeană
 Republica Armeniei Montane
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Ocupațiemilitar
politician
filozof
fedayeen[*][[fedayeen (term used to refer to various military groups willing to sacrifice themselves for a larger campaign)|]]
scriitor
Limbi vorbitelimba armeană
Activitate
Premiiorden Sveatoi Annî 4-i stepeni[*][[orden Sveatoi Annî 4-i stepeni (Order of chivalry of Imperial Russia)|]] ()
orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni[*][[orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni |]] ()
Voenen orden „Za hrabrost“[*][[Voenen orden „Za hrabrost“ (Bulgarian War Medal)|]] ()
Gheorgievski krest II stepeni[*][[Gheorgievski krest II stepeni |]] ()
Gheorgievski krest III stepeni[*][[Gheorgievski krest III stepeni |]] ()
orden Sveatogo Stanislava[*][[orden Sveatogo Stanislava (Russian military and civilian decoration)|]]
Partid politicՀՅԴ (din )
Alma materUniversitatea de Stat din Sankt Petersburg
Cariera militară
StudiiUniversitatea de Stat din Sankt Petersburg 
Activitate
GradulSparapet[*][[Sparapet (hereditary title of supreme commander of the armed forces in ancient and medieval Armenia)|]]
porucik[*] 
Bătălii / RăzboaiePrimul Război Balcanic
Al Doilea Război Balcanic
Campania din Caucaz
February Uprising[*][[February Uprising (1921 uprising in Armenia)|]][2]
Mișcarea armeană de eliberare națională 
Semnătură

Născut în Armenia sub ocupație țaristă, Njdeh s-a implicat din tinerețe în mișcarea naționalistă armeană. A luptat în războaiele balcanice împotriva Imperiului Otoman, ca voluntar în armata bulgară, fiind rănit în Al Doilea Război Balcanic. Întors în Rusia, acesta a luptat în Armata Rusă în primul război mondial, sperând la eliberarea teritoriilor armenești aflate sub ocupație turcească. După Revoluția din Octombrie, Njdeh a contribuit la organizarea trupelor Armeniei independente, luptând în Nagorno-Karabah împotriva Azerbaidjanului. Luptele au continuat și după bolșevizarea Azerbaidjanului, Njdeh fiind acuzat de masacrarea civililor turcici-musulmani în timpul luptelor.[4] După sovietizarea Armeniei, Njdeh, un anticomunist convins, a continuat lupta împotriva bolșevicilor, dar, depășit numeric, a fost nevoit să plece în exil.

În exil, Garegin Njdeh și-a împărțit timpul între Sofia, Plovdiv, București și Boston, contribuind la organizare comunităților armenești locale și la formarea unor filiare locale a Federației Revoluționare Armene. Totuși, în 1937, a fost exclus din Federație, din cauza opiniilor sale considerate extremiste, ultranaționaliste și rasiste.[5][6] Ideologic, Njdeh a simpatizat cu fascismul italian și nazismul german, îndepărtându-se de socialismul susținut de Federația Revoluționară Armeană.[7][8][9]

În al doilea război mondial, Njdeh a colaborat cu Germania Nazistă, fiind jurnalist la ziarul de propagandă în limba armeană al naziștilor. A făcut propagandă în rândul prizonierilor de război sovietici de etnie armeană, îndemându-i să se alăture legiunii armene naziste, condusă de fostul membru al FRA Drastamat Kanaian. Totuși, după ce și-a dat seama că Germania va pierde războiul, Njdeh i-a trimis lui Iosif Stalin o scrisoare (pe 9 septembrie 1944) în care sugera o invazie sovietică a Turciei și anexarea teritoriilor istorice armene din Turcia. Njdeh s-a predat trupelor sovietice în Sofia, fiind transferat într-o închisoare din București, apoi în Lubianka, în Moscova, în timp ce soția și băiatul său s-au ascuns în Pavlikeni. Njdeh a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru activitățile sale anti-sovietice de la începutul anilor 1920.[10] A decedat pe 21 decembrie 1955, în închisoarea din Vladimir, la vârsta de 69 de ani.

Note

  1. Garegin Njdeh, Autoritatea BnF
  2. Haykakan sovetakan hanragitaran, hator 8[*][[Haykakan sovetakan hanragitaran, hator 8 (volume of the Armenian Soviet Encyclopedia)|]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. Staff, Weekly (), Garegin Nzhdeh’s Statue to Be Erected in Bulgaria (în engleză), The Armenian Weekly
  4. http://www.hhk.am/files/library_pdfs/7.pdf
  5. Panossian, Razmik (), The Armenians : from kings and priests to merchants and commissars, Internet Archive, ISBN 9780231139267 Parametru necunoscut |contributor2= ignorat (ajutor)
  6. Sahakyan, Vahe (), Between Host-Countries and Homeland: Institutions, Politics and Identities in the Post-Genocide Armenian Diaspora (1920s to 1980s). (în engleză)
  7. Controversy in Yerevan: Neo-Nazi Group Marks Garegin Nzhdeh's Birthday Amid Condemnation (în engleză), Caucasus Watch,
  8. Armenia demands from Israel to respect fascist Nzhdeh (în engleză), Azernews.Az,
  9. https://irs-az.com/sites/default/files/2021-02/30-36.pdf
  10. Ռ/Կ, «Ազատություն» (), Russia Unhappy With Armenian Statue (în armeană), «Ազատ Եվրոպա/Ազատություն» ռադիոկայան
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.