Fran Albreht
Fran Albreht (n. , Kamnik, Comuna Kamnik, Slovenia – d. , Ljubljana, Republica Socialistă Slovenia, RSF Iugoslavia) a fost un poet, editor, politician[8] și partizan sloven. A publicat și sub pseudonimul Rusmir.[9][10]
| Fran Albreht | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Franc Albreht și Franz Albrecht |
| Născut | [1][2][3] Kamnik, Comuna Kamnik, Slovenia[4] |
| Decedat | (73 de ani)[1][2][3] Ljubljana, Republica Socialistă Slovenia, RSF Iugoslavia[5] |
| Înmormântat | Centralno pokopališče Žale[*] |
| Căsătorit cu | Vera Albreht |
| Cetățenie | Slovenia |
| Ocupație | poet partizan politician redactor[*] |
| Limbi vorbite | limba slovenă[6][7] |
| Pseudonim | Rusmir |
| Studii | Universitatea din Viena |
| Limbi | limba slovenă |
| Specie literară | genul liric |
| Note | |
| Premii | Premiul Prešeren Partizanska spomenica 1941.[*] Orden bratstva i jedinstva[*] |
Biografie
S-a născut ca Franc Albrecht în orașul carniolan Kamnik, atunci parte a Imperiului Austro-Ungar.[11] A crescut într-un mediu liberal, dar mai târziu s-a apropiat de opinii mai de stânga. A studiat la Universitatea din Viena și a devenit critic literar și poet neoromantic.[9]
Din 1922 până în 1932, Albreht a fost redactor al revistei literare liberale Ljubljanski zvon(d).[11] După criza revistei din 1932, care a apărut din diferitele interpretări ale identității și atitudinilor slovene față de politicile centraliste din Regatul Iugoslaviei, Albreht a părăsit revista și a fondat, împreună cu criticul literar Josip Vidmar(d) și autorul Ferdo Kozak(d), o revistă nouă denumită Sodobnost(d) („Modernitatea”). Sub conducerea lui Albreht, Vidmar și Kozak, noua revistă a devenit cea mai importantă revistă progresistă din Slovenia, în care, de asemenea, mulți marxiști și comuniști își puteau publica articolele sub diverse pseudonime.
După invazia Iugoslaviei de către Puterile Axei în aprilie 1941, Albreht a devenit membru activ al Frontului de Eliberare a Poporului Sloven din Ljubljana. A fost întemnițat de autoritățile fasciste italiene în mai multe rânduri. În 1944, naziștii l-au trimis în lagărul de concentrare de la Dachau.[12]
La scurt timp după eliberarea de sub ocupația nazistă și instaurarea regimului comunist în Iugoslavia în 1945, Albreht a fost numit primar al Ljubljanei. A lucrat în această funcție între 1945 și 1948. În 1948, a fost demis și în scurt timp a fost închis sub suspiciunea de activitate anticomunistă.
A fost căsătorit cu poeta Vera Albreht. În 1961, Albreht a primit Premiul literar Prešeren.
Albreht a decedat la Ljubljana în 1963 și este înmormântat în cimitirul orașului Žale(d).[9]
Pentru ajutorul acordat Mișcării de Eliberare a Poporului, i s-a acordat Ordinul Frăției și Unității gradul II (argint) și medalia Memoriei Partizane în 1941.
Lucrări
- Zadnja pravda („Ultimul proces”), 1934
- Pesmi („Poezii”), 1966
- Gledališke kritike („Critici de teatru”), 1973
Note
- „Fran Albreht”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- Fran Albrecht, Autoritatea BnF
- Fran Albreht, Opća i nacionalna enciklopedija
- „Fran Albreht”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- „Fran Albreht”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- https://plus.si.cobiss.net/opac7/conor/6570595 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - Slovene Studies by Society for Slovene Studies - 1997
- „Albreht, Fran (1889–1963) - Slovenska biografija”. www.slovenska-biografija.si. Accesat în .
- Nenad Bjeloš: Odlikovani Slovenci 1944-1950(d). v Vojnozgodovinski zbornik št. 8, str. 97-102. Logatec, 2002
- Stanko Janež (). Živan Milisavac, ed. Jugoslovenski književni leksikon [Yugoslav Literary Lexicon] (în sârbo-croată). Novi Sad (SAP Vojvodina, SR Serbia): Matica srpska(d). p. 14.
- „Albrecht, Fran (1889–1963)”. slovenska-biografija.si.