Ferdinand Georg Frobenius

Ferdinand Georg Frobenius (n. 26 octombrie 1849 - d. 3 august 1917) a fost un matematician german, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul ecuațiilor diferențiale și al teoriei grupurilor. De asemenea, Frobenius a fost primul care a demonstrat teorema Cayley-Hamilton.

Ferdinand Georg Frobenius
Date personale
Născut[1][2][3][4]
Charlottenburg⁠(d), Confederația Germană, Germania
Decedat (67 de ani)[1][3][4]
Berlin, Regatul Prusiei, Imperiul German
Cetățenie Regatul Prusiei
Ocupațiematematician
cadru didactic universitar[*]​
Limbi vorbitelimba germană[5]
Activitate
Alma materUniversitatea Georg-August din Göttingen
Universitatea Humboldt din Berlin
ETH Zürich 
OrganizațieUniversitatea Humboldt din Berlin
ETH Zürich 
Profesor pentruPaul Bernays, Anton Kazimirovici Sușkevici[*][[Anton Kazimirovici Sușkevici (matematician rus)|​]] 

Absolvent al Universității Humboldt din Berlin și al Universității din Göttingen, în 1874 este numit profesor în cadrul Universității Humboldt, iar în anul următor la Politehnica din Zürich. A fost membru în Academia de Științe din Berlin.

Activitate științifică

Activitatea sa se referă la algebra modernă, unde a adus contribuții deosebite, la teoria numerelor, teoria matricelor, teoria grupurilor finite și exprimarea lor prin matrice, precum și la geometrie. A dezvoltat teoria corpurilor de numere algebrice, descoperite de Ernst Kummer.

S-a mai ocupat și cu reprezentările cvasiconforme.

Problema care l-a făcut celebru constă în studiul posibilității demonstrării faptului că, luând în grupul Galois, o clasă oarecare de substituții, se poate afirma întotdeauna existența unei infinități de numere prime care îi aparțin.

A definit densitatea mulțimilor de numere prime aparținând la secțiuni de substituții, adică mulțimilor de substituții conjugate cu toate puterile unora și acelorași substituții. Frobenius nu a reușit să definească densitatea pentru clase repetate. În 1878 a demonstrat că corpul cuaternionilor este singurul corp necomutativ de dimensiune finită.

De numele său se leagă mai mulți termeni matematici cum ar fi:

  • algebra Frobenius
  • metoda Frobenius
  • norma Frobenius
  • numărul lui Frobenius
  • teorema de integrabilitate a lui Frobenius
  • teorema lui Frobenius
  • indicatorul Frobenius-Schur
  • lema Cauchy-Frobenius
  • teorema Perron-Frobenius.

Scrieri
  • 1896: Über Gruppencharacter ("Asupra caracterelor grupurilor");
  • 1734: Artificiorum algebraicorum elementis analyseos finitorum Wolfianis comprehensorum Deleatio (Helmstad);
  • 1746: Encyclopedia mathematica immemorialis (Helmstadt);
  • 1750: Historica et dogmatica Canonica Trigonometricii Dilucidatio.

Legături externe
  1. MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
  2. Ferdinand Georg Frobenius, SNAC, accesat în
  3. Ferdinand Georg Frobenius, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
  4. Ferdinand Georg Frobenius, Opća i nacionalna enciklopedija
  5. Autoritatea BnF, accesat în
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.