Federico Commandino

A fost medicul ducelui de Urbino. De asemenea, a fost atașat pe lângă papa Clement al VII-lea. După decesul papei s-a deplasat la Padova pentru a studia limba greacă, filozofia și medicina. Cariera de medic fiindu-i nefavorabilă, a părăsit-o și s-a dedicat matematicii. A fost invitat la Verona pentru pregătirea științifică a ducelui Guido Ubaldo de Monte Feltro, apoi pentru educarea lui François Marie II, succesor al acestui prinț.

S-a ocupat de traducerea lucrărilor matematicienilor din antichitate: Arhimede, Heron, Pappus, Euclid, cu ample comentarii.

A generalizat definiția conurilor drepte și oblice, a cilindrilor drepți și oblici, formulând condițiile de asemănare ale acestor figuri.

În 1565 a arătat că segmentele care unesc mijloacele muchiilor opuse ale unui tetraedru sunt concurente, iar punctul comun este la mijlocul fiecăruia. De asemenea a arătat că bimedianele unui tetraedru sunt concurente în centrul de greutate și a extins calculul centrelor de greutate și asupra altor figuri geometrice.

A rectificat spirala lui Arhimede ${\displaystyle r=a\theta .\!}$

A arătat cum se desenează în perspectivă cercul și sfera.

Commandino a utilizat în lucrările sale metoda reducerii la absurd.

• 1562: Horologium descriptio
• 1565: Liber de centro gravitatis (Bologna)
• 1566: Apollonii Pergaei conicorum libri quator
• 1558: Ptolomaeie Planisphericum Jordani (Veneția)
• 1572: Aristarchus, de magnitudinibus ac distantiis Solis et Lunae
• 1575: Elementa Euclidis, în latină și italiană
• 1588: Pappi Alexandrini Collectiones mathematical (Pesaro).