Emilian Lăzărescu
Emilian Lăzărescu (n. 22 noiembrie 1878, București – d. 20 aprilie 1934, București), cunoscut în Franța ca Emilian Lazaresco, a fost un pictor român.
| Emilian Lăzărescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | București, România |
| Decedat | (55 de ani) București, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | pictor |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Pseudonim | Emilian Lazaresco |
Viața și opera
Admis la 23 octombrie 1904 la Școala de Arte Frumoase din București, apoi la SNBA, ca audient liber în atelierul lui Ernest Hebert (1817-1908); este admis definitiv, la 29 octombrie 1905, în atelierul lui Leon Bonnat (1833-1922) și Luc-Olivier Merson (1846-1920), între 1906 si 1910 fiind bursier. A expus la București, la Salonul Oficial din 1925, la expozițiile Tinerimii Artistice în 1919 și 1920, a organizat mai multe expoziții personale în 1910, 1911, 1913, 1915, 1918, 1922, apoi, în 1924 la Ateneul Român, împreună cu Richard Canisius (1872-1934), în 1925 la Casa Artei, în decembrie 1929, la Ateneu, în 1930 la sala Dalles, în 1933 și 1934.[1]
Galerie
- Țărancă din România
- Pribegie
- Peisaj marin
- Sarja de cavalerie
- Pudica
- Odihna
- Strada pariziana
- Stradă pe ploaie
- Peisaj parizian
- Le Jardin des Tuileries
- Piaţă din Paris
- Serata pariziana
- Trandafirii albi
Note
- Gabriel Badea-Păun, Pictori români în Franța 1834-1939, Noi media print, București, 2012, pp. 162-163
Bibliografie
- Gabriel Badea-Păun: Pictori români în Franța 1834-1939, Noi media print, București, 2012, pp. 162–163