Elli Alexiu

Elli Alexiu (uneori Ellē; în greacă Έλλη Αλεξίου, transliterat: Elli Alexiou, n. , Heraklion, Imperiul Otoman – d. , Atena, Grecia) a fost o scriitoare, dramaturgă și jurnalistă greacă.[6]

Elli Alexiu
Date personale
Născută[1]
Heraklion, Imperiul Otoman
Decedată (94 de ani)[1][2][3]
Atena, Grecia[4]
Frați și suroriGalatea Kazantzakis
Lefteris Alexiou[*][[Lefteris Alexiou |​]]
Rathamanthys Alexiou[*][[Rathamanthys Alexiou |​]] 
Cetățenie Grecia
Ocupațiejurnalistă
profesoară universitară[*]​
traducătoare
scriitoare
Limbi vorbitelimba greacă[5]
Activitate
PatronajUniversitatea Națională și Capodistriană din Atena 

Fiică a unui editor și publicist, Alexiu s-a născut în Heraklion, Creta. Ea a predat limba franceză la un liceu[7] și a fost activă în plan politic, aderând la Partidul Comunist în 1928 și făcând parte din Frontul de Eliberare Națională (mișcarea de rezistență greacă) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.[6] După război, ea a primit o bursă din partea guvernului francez și a studiat la Paris.[6] I-a fost retrasă cetățenia greacă în 1950 și a trăit în exil, până când i s-a restituit cetățenia în anul 1965.[6]

Alexiu a scris povestiri și romane despre experiența ei ca profesoară de școală și viața ei ca exilat politic în Ungaria și România.[6] Sora ei mai mare, Galatea, a fost prima soție a romancierului grec Nikos Kazantzakis.[6][7]

Lucrări

Proză
  • Σκληροί αγώνες για μια μικρή ζωή. Atena, 1931.
  • Γ’ Χριστιανικόν Παρθεναγωγείον (Școala de fete nr. 3: jurnalul unei învățătoare din Grecia). Atena, 1934.[8]
  • Άνθρωποι. Atena, 1938.
  • Υπολείμματα επαγγέλματος. Atena, 1938.
  • Λούμπεν. Atena, 1944.
  • Παραπόταμοι. București, 1956.
  • Με τη Λύρα. București, 1959.
  • Αναχωρήσεις και μεταλλαγές. București, 1962.
  • Μυστήρια. București, 1962.
  • Προσοχή συνάνθρωποι. București, 1962.
  • Σπονδή. Atena, 1964.
  • Και ούτω καθεξής. București, 1965.
  • Δεσπόζουσα. Atena, 1972.
  • Και υπέρ των ζώντων. Atena, 1972.
  • Κατερειπωμένα αρχοντικά. Atena, 1977.

Literatură pentru copii
  • Ο Χοντρούλης και η Πηδηχτή. Atena, 1939.
  • Ήθελε να τη λένε κυρία. București, 1956.
  • Το πρώτο μου λεξικό. Atena, 1964.
  • Ρωτώ και μαθαίνω. Atena, 1975.
  • Τραγουδώ και χορεύω• Παιδικά ποιήματα και τραγούδια μελοποιημένα από τη Μαρίκα Βελ. Φρέρη• Εικονογράφηση Γεράσιμου Γρηγόρη. Atena, Κέδρος, 1977.

Teatru
  • Μια μέρα στο Γυμνάσιο. Αtena, 1973.
  • Έτσι κάηκε το δάσος• Μόνο από αγάπη. Αtena, Καστανιώτης, 1986.

Biografii

Cărți educaționale
  • Βοηθός νηπιαγωγού. București, 1952.

Antologii
  • Ανθολογία αντιστασιακής ποίησης. (în colaborare cu Foula Hatzidakis)
  • Για τη χιλιάκριβη τη Λευτεριά. (în colaborare cu Takis Adamos)
  • Αντιστασιακή Πεζογραφία. Βerlin, 1965.
  • Ταράς Σεφτσένκο. Atena, 1964.
  • Υπό Εχεμύθειαν• Συλλογή ανεκδότων από τη ζωή λογοτεχνών, καλλιτεχνών και πολιτικών. Atena, Σύγχρονη Εποχή, 1976.

Traduceri
  • Maxim Gorki, Αναμνήσεις για τον Τολστόη, Αντρέεφ και Τσέχωφ. Atena, Νεοελληνικά Γράμματα, 1937-1938.
  • Maurice Thorez, Παιδί του λαού. Dej, 1954.
  • Giorgi Amanto, Η ζωή του Κάρλο Πρέστες. Dej, 1956.
  • Vilis Lațis, Η θύελλα. România, 1954-1956.
  • Nikolai Nosov, Βήτια Μαλέεφ. România, 1956.
  • Αναμνήσεις για τον Λένιν. București, 1957.
  • Jean Paul Sartre, Αποστρατικοποίηση του εκπολιτισμού και Συζήτηση για την παιδική ηλικία του Ιβάν. Atena, Καινούρια Εποχή, 1964.
  • Για τον Μάο Τσε Τουνγκ. Atena, 1964.
  • Η Μαοϊκή σκέψη, όπλο ακατανίκητο. Atena, 1972.
  • Ο Τσε Γκουεβάρα και ο Μαρξισμός. Atena, 1973.

Studii editate
  • Ψυχολογία παιδός και Παιδαγωγική • εισαγωγή στην ιστορία της παιδαγωγικής. Atena, 1969.
  • Για τον Καζαντζάκη (în colaborare cu Emm. Stefanaki). Atena, 1977.

Referințe
  1. „Elli Alexiu”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  2. Elli Alexiou, Brockhaus Enzyklopädie
  3. Czech National Authority Database, accesat în
  4. „Elli Alexiu”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  5. Autoritatea BnF, accesat în
  6. Freri (). „Alexiou, Elli”. În Merry, Bruce. Encyclopedia of Modern Greek Literature. Greenwood Publishing Group. p. 10. ISBN 9780313308130. Accesat în . Mai multe valori specificate pentru |accessdate= și |access-date= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |ISBN= și |isbn= (ajutor)
  7. Kolias, Helen Dendrinou (). „Ellē Alexiou”. În Wilson, Katharina M. An Encyclopedia of Continental Women Writers. 1. Taylor & Francis. p. 26. ISBN 9780824085476. Accesat în . Mai multe valori specificate pentru |accessdate= și |access-date= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |ISBN= și |isbn= (ajutor)
  8. Traducere în limba română: Școala de fete nr. 3: jurnalul unei învățătoare din Grecia, traducere din limba greacă de Alina Mirea și Iannis Veakis, prefață de Victor Bîrlădeanu. Editura Tineretului, București, 1961. Alte traduceri din proza scurtă: „Franțeskos” (în Moartea palicarului. Antologia nuvelei neogrecești, Editura pentru literatură, București, 1967 – Biblioteca pentru toți 392) și „Cișmeaua lui Ibrahim-Babà” (în Antologia nuvelei neogrecești, Editura Univers, București, 1975).
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.