Ein deutsches Requiem
Ein deutsches Requiem, nach Worten der heiligen Schrift (română: Recviem german, după cuvintele Sfintei Scripturi), este o compoziție de Johannes Brahms pentru cor, orchestră, soliști (soprană și bariton) și orgă ad libitum. Este o compoziție monumentală în șapte părți, care dureză între 65 și 80 de minute, cea mai lungă lucrare a lui Brahms, compusă între 1865 și 1868. Operă sacră dar nu liturgică, Recviem german, așa cum arată titlul, utilizează texte în limba germană, îndepărtându-se astfel de lunga tradiție din Missa pro defunctis în latină.
Istoric
Ideea de a compune Ein deutsches Requiem ar putea fi fost decesul mamei lui Brahms în februarie 1865, pierdere care i-a cauzat acestuia multă durere. S-ar fi adăugat persistența sentimentelor de tristețe în urma decesului prietenului său Robert Schumann în iulie 1856.[1] Planul inițial prevedea o lucrare în șase părți, părțile I–IV și VI–VII din versiunea finală. La sfârșitul lunii aprilie 1865 Brahms terminase părțile I, II și IV. Partea a II-a utiliza material muzical scris în 1854, anul prăbușirii mintale și încercării de sinucidere a lui Schumann, când Brahms se mutase la Düsseldorf pentru a-i fi de ajutor Clarei Schumann și copiilor ei.[1] Brahms a completat lucrarea, fără partea a V-a, până la sfârșitul lunii august 1866. Primele trei părți au fost dirijate de Johann Herbeck la Viena în 1 decembrie 1867; execuția a fost marcată de o neînțelegere privitoare la partea timpanelor, executată forte sau fortissimo, care acoperea restul orchestrei în secțiunea fugată de la sfârșitul părții a treia.[2][3] Premiera celor șase părți a avut loc în Catedrala din Bremen de Vinerea Mare din 10 aprilie 1868, dirijată de Brahms; ea a fost un mare succes și a marcat un punct crucial în cariera compozitorului.
În mai 1868 Brahms a compus ceea ce urma să devină partea a V-a din versiunea finală, executată în Zürich la 12 septembrie 1868. Versiunea finală în șapte părți a avut premiera în 18 februarie 1869 la Leipzig, cu Orchestra Gewandhaus(en)[traduceți] dirijată de Carl Reinecke.[3]
Text
Brahms și-a scris singur libretul. În contrast cu Missa pro defunctis romano-catolică, ce utilizează un text standard în latină, textul lui Brahms este preluat din Biblia lui Luther(en)[traduceți] germană. Adjectivul „german” se referă în primul rând la limbă, nu la publicul căruia i se adresează lucrarea; Brahms i-a spus directorului muzical al Catedralei din Bremen că ar fi putut adopta titlul Ein menschliches Requiem (Recviem uman).
Recviemul tradițional din liturghia romano-catolică începe cu o rugăciune pentru morți (latină: Requiem aeternam dona eis, Domine – română: Odihnă veșnică dă-le, Doamne), pe când recviemul lui Brahms se îndreaptă către cei vii (germană: Selig sind, die da Leid tragen; denn sie sollen getröstet werden – română: Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia). Această temă – trecerea de la teamă la mângâiere – revine în întregul text, cu excepția părților IV și VII. Dacă Dumnezeu este sursa mângâierii, simpatia omenească pătrunde întreaga lucrare.[4] Brahms a omis intenționat o referință la dogma religioasă.[5]
Textele biblice sunt preluate atât din Noul Testament (Evanghelia după Matei, Evanghelia după Ioan, Întâia epistolă a lui Pavel către corinteni, Epistola către evrei, Epistola sobornicească a lui Iacov, Întâia epistolă a lui Petru, Apocalipsa lui Ioan), cât și din Vechiul Testament (Psalmi, Isaia, Înțelepciunea lui Solomon, Înțelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah[6]).
Instrumentație
Lucrarea este compusă pentru soliști (soprană și bariton), cor mixt și orchestră formată din:
Structură
| Parte | Text | Biblie | Tempo | Solo | Interpretare |
|---|---|---|---|---|---|
| I | Selig sind, die da Leid tragen Fericiți cei ce plâng[7] | Matthäus 5,4[8] | Ziemlich langsam und mit Ausdruck | ||
| Die mit Tränen säen, werden mit Freuden ernten Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera | Psalm 126,5-6[9] | ||||
| Selig sind, die da Leid tragen | |||||
| II | Denn alles Fleisch, es ist wie Gras Pentru că tot trupul este ca iarba[10] | 1.Petrus 1[11] | Langsam, marschmäßig | ||
| So seid nun geduldig Fiți îndelung-răbdători | Jakobus 5,7[12] | Etwas bewegter | |||
| Denn alles Fleisch, es ist wie Gras | Tempo I | ||||
| Aber des Herrn Wort bleibet in Ewigkeit Iar cuvântul Domnului rămâne în veac | 1.Petrus 1[11] | Un poco sostenuto | |||
| Die Erlöseten des Herrn werden wiederkommen Cei răscumpărați de Domnul se vor întoarce | Jesaja 35,10[13] | Allegro non troppo | |||
| Ewige Freude Veselia cea veșnică | Jesaja 35,10[13] | Tranquillo | |||
| III | Herr, lehre doch mich Doamne, fă-mă să-mi cunosc sfârșitul[14] | Psalm 39,5-6[15] | Andante moderato | Bariton | |
| Ach, wie gar nichts Ființa mea ca o nimica înaintea Ta | Psalm 39,6-8[16] | Bariton | |||
| Ich hoffe auf dich Cine este răbdarea mea? Oare, nu Domnul? | Psalm 39,8[17] | ||||
| Der Gerechten Seelen sind in Gottes Hand Sufletele drepților sunt în mâna lui Dumnezeu | Weisheit 3,1[18] | ||||
| IV | Wie lieblich sind deine Wohnungen Cât sunt de iubite locașurile Tale[19] | Psalm 84,2-3.5[20] | Mäßig bewegt | ||
| V | Ihr habt nun Traurigkeit Voi sunteți triști acum[21] | Johannes 16,22[22] | Langsam | Soprană | |
| Ich will euch trösten Vă voi mângâia pe voi | Jesaja 66,13[23] | ||||
| Sehet mich an Vedeți cu ochii voștri | Jesus Sirach 51,27[24] | Soprană | |||
| Ich will euch trösten | |||||
| Ihr habt nun Traurigkeit | Soprană | ||||
| Ich will euch trösten | |||||
| VI | Denn wir haben hie keine bleibende Statt Căci nu avem aici cetate stătătoare[25] | Hebräer 13,14[26] | Andante | ||
| Siehe, ich sage euch ein Geheimnis Iată, taină vă spun vouă | 1.Korinther 15[27] | Bariton | |||
| Denn es wird die Posaune schallen Căci trâmbița va suna | 1.Korinther 15[27] | Vivace | |||
| Dann wird erfüllet werden Atunci va fi cuvântul care este scris | 1.Korinther 15[27] | Bariton | |||
| Der Tod ist verschlungen in den Sieg Moartea a fost înghițită de biruință | 1.Korinther 15[27] | ||||
| Herr, du bist würdig Vrednic ești Tu, Doamne | Offenbarung 4,11[28] | Allegro | |||
| VII | Selig sind die Toten Fericiți sunt morții[29] | Offenbarung 14,13[30] | Feierlich | ||
| Ja, der Geist spricht, daß sie ruhen Da, grăiește Duhul, odihnească-se | Offenbarung 14,13[30] | ||||
| Selig sind die Toten |
Note
- Steinberg, p. 69
- Thuleen
- Steinberg, p. 68
- Steinberg, p. 70
- Zebrowski
- Ecclesiasticul
- Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 1464
- Matthäus 5,4
- Psalm 126,5-6
- Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 1737
- 1.Petrus 1
- Jakobus 5,7
- Jesaja 35,10
- Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 660
- Psalm 39,5-6
- Psalm 39,6-8
- Psalm 39,8
- Weisheit 3,1
- Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 711
- Psalm 84,2-3.5
- Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 1576
- Johannes 16,22
- Jesaja 66,13
- Jesus Sirach 51,27
- Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 1729
- Hebräer 13,14
- 1.Korinther 15
- Offenbarung 4,11
- Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 1765
- Offenbarung 14,13
Bibliografie
- Michael Steinberg: Choral Masterworks, Oxford University Press, ISBN 978-0-19-512644-0
- Nancy Thuleen: Ein deutsches Requiem: (Mis)conceptions of the Mass, 2 aprilie 1998
- Armin Zebrowski: Brahms' German Requiem, Sunrise magazine, august/septembrie 2002, Theosophical University Press
- Lutherbibel 2017 (LUT)
- Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, ISBN 973-9332-86-2