Efectul Procopiu

În anul 1929 Ștefan Procopiu a descoperit efectul circular al discontinuității de demagnetizare care apare la trecerea unui curent electric alternativ printr-un fir feromagnetic. Acest efect a fost numit în cinstea sa „Efectul Procopiu”.[1]

A descoperit acest efect studiind la rândul său efectul Barkhausen transversal (descoperit în 1919 de către H.G. Barkhausen), referitor la variația în salturi a polarizației magnetice a unui material feromagnetic, provocată de variația continuă a intensității câmpului magnetic exterior.[2]

În anul 1921, studiind birefringența soluțiilor coloidale și a suspensiilor cristaline, Ștefan Procopiu a descoperit depolarizarea longitudinală a luminii care le străbate - „fenomenul Procopiu”.[3]

Note
  1. Avram, Sorin; Bădescu, Emanuel; Român, Cristian (2017). 100 de inovatori români. Institutul Cultural Român. p. 116.
  2. Tutovan, Vasile; Scutaru, Victor (). Electricitatea la îndemâna experimentatorului. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 38.
  3. „Efectul Procopiu | PDF”. Scribd. Accesat în .
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.