Dragomir Horomnea

A studiat la Școala elementară din Vlădeni, Botoșani în perioada 1947–1954; Liceul militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza între 1954–1957; Școala de ofițeri activi de infanterie „Nicolae Bălcescu” din Sibiu în perioada 1957–1959 și la Facultatea de filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași în 1962–1967.[4]

Horomnea a fost redactor la Viața studențească (1967-1971), Scînteia tineretului (1971-1979), Munca de partid (1979-1989), România liberă. A colaborat la reviste și jurnale ca Viața Românească, Luceafărul, Iașul literar, Ateneu, Viața militară, Teatru, Zori noi, Apărarea patriei, Îndrumătorul cultural al armatei, Clopotul, Flacăra Iașului, Țara, Urzica, etc.

A debutat editorial în 1972 cu povestirea științifico-fantastică Monștrii lui Prasad în CPSF nr. 432-433,[5] a urmat în anul următor povestirea științifico-fantastică O sută de ani în CPSF nr. 445.[6] A publicat eseuri ca Un succes al Televiziunii: Dezbaterea genului științifico-fantastic în CPSF nr. 461[7] sau „Omul invizibil”, o dramatizare de excepție pe scena teatrului „Ion Creangă” în CPSF nr. 466.[8]

A scris scenariul filmului de lung metraj Dincolo de orizont din 1979 regizat de Ștefan Traian Roman.[9]

• Cer cuvântul, Editura Cartea Românească, 1977
• Drumul cavalerilor (3 volume), Editura Odeon, 1995 - Țara și pârloaga (vol.1), Înalta trădare (vol.2), Întoarcerea în țărână (vol.3)

piese de teatru

• Cer cuvântul. stagiunea 1978/1979 - Teatrul de Stat din Botoșani
• Tren fără întoarcere, stagiunea 1981/1982 - Teatrul de Stat din Botoșani
• Audiența (rev. Teatrul, 1980)

• Listă de dramaturgi români