Dimitri Karacioban

Dimitri Karacioban (în găgăuză Dimitri Karaçoban; n. , Basarabia, România – d. 1986, RSS Moldovenească, URSS) a fost un etnograf, scriitor, muzeolog și om de știință sovietic găgăuz. A înființat un muzeu în localitatea natală Beșalma în 1965, astăzi acesta (Muzeul Cultural Găgăuz) este unul dintre cele mai cunoscute muzee din Găgăuzia.[2]

Dimitri Karacioban

Statuia lui Dimitri Karacioban în fața muzeului omonim din Beșalma, Găgăuzia
Date personale
Născut
Basarabia, România
Decedat1986 (52 de ani)[1]
RSS Moldovenească, URSS
ÎnmormântatGăgăuzia
Cauza decesuluisinucidere
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Ocupațiepoet
Limbi vorbitelimba rusă
limba găgăuză
Activitate
StudiiInstitutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova[*]
Limbilimba găgăuză 
Nu confundați cu Dumitru Caraciobanu.

Biografie

S-a născut în satul Beșalma din județul Cahul, Basarabia (România interbelică) într-o familie de țărani. Împreună cu Mina Kiosea a studiat la Colegiul de construcții din Harkov, de unde a plecat ulterior pentru a servi în Extremul Orient. A lucrat ca profesor, bibliotecar, apoi a intrat la școala de artă și, în cele din urmă, la Institutul literar „Gorki” din Moscova, devenind primul scriitor profesionist găgăuz.

În 1959 au fost publicate primele sale poezii în colecția Bucaktan seslär („Vocile Bugeacului”), care a deschis era literaturii profesionale găgăuze.

Patru ani mai târziu, în 1963, a fost publicată prima colecție de poezie a autorului în limba găgăuză. Cea mai bună colecție de poezie a sa, „Abecedarul descoperirilor” (Азбука открытий), a fost publicată în limba rusă după moartea poetului. La începutul anilor 1960, a început să facă filme despre viața lui în Beșalma, inclusiv documentare, și scurtmetraje.

Lucrările sale au fost traduse atât în Moldova (V. Izmailov, C. Șișcanu, B. Marian), cât și la Moscova (V. Kuznețov, I. Levitanski).

A doua zi după moartea subită a soției sale, Zinaida, s-a sinucis aruncându-se sub tren. Cuplul este înmormântat la Beșalma.

Referințe

  1. Dimitri Kara Coban, CONOR.BG[*][[CONOR.BG (Bulgarian authority control)|]]
  2. „Gagauz kültürünü eserleriyle geleceğe tașıdı”. dunyabizim.com. Arhivat din original la . Accesat în .

Legături externe

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.