Daniel Vázquez Díaz

Născut în Nerva, Spania, Vázquez Díaz s-a stabilit la Paris în 1918, unde a în cubism forma ideală de exprimare. Spre deosebire de alți artiști precum Juan Gris, el nu era un cubist intelectual; a folosit forme exterioare și morfologia cubismului pentru a-și reface limbajul, caracterizat prin utilizarea culorilor sobre și gri, prpecum și prin vigoarea planurilor sale.

Aceste caracteristici conferă o solemnitate deosebită lucrărilor sale, considerate de unii autori ca fiind în stilul lui Zurbarán, dar și asemănătoare cu cele ale compatriotului, prietenului și contemporanului său Eugenio Hermoso^⁠(d), cu care și-a făcut primele studii la Sevilla și la Madrid. Printre lucrările sale se numără portretele unor artiști și intelectuali spanioli remarcabili ai secolului al XX-lea, precum Unamuno, precum și frescele pe care le-a pictat în Mănăstirea La Rabida în 1930, dedicate lui Cristofor Columb și relației acestuia cu provincia sa natală.

Ca profesor de pictură murală la Madrid, Vázquez Díaz i-a avut printre studenții lui Salvador Dalí, Jorge Gallardo^⁠(d) și Modesto Ciruelos^⁠(d). După Războiul Civil Spaniol, a continuat să predea unor artiști precum Rafael Canogar^⁠(d), Agustín Ibarrola^⁠(d) și Aarón Piña Mora^⁠(d).

Picturile lui Díaz sunt expuse la Muzeul de Artă Contemporană din Madrid.[10] Lucrările sale au făcut parte, de asemenea, din proba de pictură din cadrul competiției de artă de la Jocurile Olimpice de vară din 1948.[11]

• Articole academice în limba engleză despre Daniel Vázquez Díaz, atât pe web, cât și în PDF, la Galeria Spaniolă a Vechilor Maeștri