Cucova, Bacău

Cucova este un sat în comuna Valea Seacă din județul Bacău, Moldova, România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente[1] a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor[2], prelungire sud-estică a Culmii Pietricica.

Cucova
—  sat  —

Cucova
Cucova (România)
Localizarea satului pe harta României
Cucova
Cucova (Județul Bacău)
Localizarea satului pe harta județului Bacău
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}})
Țară România
Județ Bacău
ComunăValea Seacă
SIRUTA26109
Altitudine191 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total619 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal607661
Prezență online

Așezare, căi de comunicație, hidrografie, climă

Satul Cucova se află[1] la nord de satul Valea Seacă și la sud de satul Scurta din Comuna Orbeni, fiind traversat de DJ 119D[3] (asfaltat[4] ) pe porțiunea Valea Seaca-Cucova-Orbeni.

În continuarea porțiunii DJ119D, se află un drum comunal[3] asfaltat[4].

Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut.

Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase.

Populație, activități economice și servicii sociale

Cultul reprezentate pe teritoriul satului este cel Ortodox și Ortodox de Stil vechi[5].

Activitatea economică principală[6] este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii.

In satul Cucova este[4] o școala primară - Nr. 4 Cucova[7].

Biserica parohială locală are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și se află pe locul uneia mai vechi - demolate[8]. Noul lăcaș de cult este pictat în tehnica frescă de către pictorul Constantin Zafiu, fiind împodobit cu catapeteasmă și mobilier - sculptate din lemn de stejar [9]

Istoric

Despre toponimul Cucova circulă o legendă [10], conform căreia după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Cucu (numele altuia – Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui – Mândru – satului Mândrișca, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...)[8].

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al satului funcționa în plasa Răcăciuni a județului Putna, comuna Cucova, formată doar din satul de reședință. Aceasta avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, și o biserică[11].

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ, în care Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori,[12] În același an comuna a fost desființată, satul Cucova trecând la comuna Valea Seacă.[13]

Repere locale turistice

Mănăstirea Sfânta Treime

Este o mânăstirea pe stil vechi[14] cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în satul Cucova.[15]

Istoric

Construcția lăcașului a început în anii 1933[16]-1934 prin grija ieromonahul Ioanichie Dudescu. Au fost ridicate o biserică, câteva chilii și alte anexe.[17]

Mânăstirea odată terminată au început șicane administrative[17], care – în contextul prigoanei instituite împotriva susținătorilor calendarului iulian[18], au culminat în 23 aprilie[17] 1935 cu o intervenție a autorităților civile și ecleziastice ortodoxe de stil nou, sprijinite de jandarmii[16] Legiunii Focșani. Sătenii care susțineau mănăstirea și călugării s-au baricadat în curtea acesteia, iar jandarmii folosind armamentul din dotare, împreună cu autoritățile și civilii care le sprijineau au intervenit în forță.[17] Biserica și chiliile au fost devastate și dărâmate, iar icoane, cărți sfinte, odoare bisericești și veșminte au fost distruse. Actul de reprimare[16] a ceea ce a fost considerată a fi rebeliune[17], s-a soldat cu 5 morți, 28 de răniți[16] grav, 40 de arestați. Ieromonahul Ioanichie Dudescu a fost condamnat la doi ani de închisoare iar terenul mănăstirii a fost transformat într-o livadă. [17]

Ieromonahul Pahomie Moraru împreună cu părintele Antonie Clapon încep în 1956 reconstrucția lăcașului, inițial sub forma unui mic paraclis și a cîtorva chilii, activitate care datorită șicanelor autorităților a trenat până în 1962. Pe măsură ce construcțiile și activitatea de obște se extindeau, autoritățile au reluat amenințările de expulzare și demolare. S-a ajuns la demolarea numai a unor anexe și activitatea religioasă a continuat totuși.[17]

Actual

Este sediu de Episcopie. Aici se află Teodosie „Brașoveanul” și Antonie „Ploieșteanul” episcopi - vicari, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi.[15][19]

De vecinătate

Vezi și

Note
  1. protoieriasascut. ro/parohiaValeaSeacaI. html Parohia Valea Seacă I pe portalul Protoieriei Sascut acesat 20.120.916
  2. Geografia Fizică a României, Partea I, Grigore Posea, Editura Fundației România de Mâine accesat 2012-09-29
  3. Anexă din 22/06/2000 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice - publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 338 bis din 20/07/2000 Intrare in vigoare: 20/07/2000
  4. Fondurile europene au sosit la Valea Seacă, Observator de Bacău, 2011.11.28 acesat 2012.09.16
  5. Parohia Valea Seacă II pe portalul Protoieriei Sascut Arhivat în , la Wayback Machine. acesat 2012.09.16
  6. Portal online www.ghidulprimăriilor.ro acesat 2012.09.16
  7. Școala cu clasele I-VIII Valea Seacă pe portalul www.scoli.didactic.ro acesat 2012.09.16
  8. Parohia Cucova pe portalul Protoieriei Sascut Arhivat în , la Wayback Machine. acesat 2012.09.16
  9. Biserica parohiei Cucova - Valea Seacă, târnosită după 12 ani, Ziarul Lumina, 2011.09.07 accesat 2012.09.16
  10. Parohia Mândrișca pe portalul Protoieriei Sascut Arhivat în , la Wayback Machine. acesat 2012.09.16
  11. Lahovari, George Ioan (). „Cucova, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 796.
  12. „Comuna Cucova în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
  13. „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 312,315. .
  14. Mănăstirea Cucova pe portalul www.catacombeleortodoxiei.ro Arhivat în , la Wayback Machine. acesat 2012.09.16
  15. Ortodocșii pe stil vechi serbează Ajunul Crăciunului, Daniel Gîrleanu, ziarul Monitorul de Vrancea, accesat 2014.03.15
  16. Sute de credincioși s-au rugat la icoana făcătoare de minuni Maica Domnului Umilenie, la Cucova, 24 ianuarie 2012, Ziarul de Bacău, accesat 2014.03.17
  17. Mănăstirea Cucova, Județul Bacău[nefuncțională] , Mănăstiri și schituri din România - ortodoxia.md, accsat 2014.03.17
  18. Persecuția asupra susținătorilor calendarului Iulian , Pagina oficială a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România –mitropoliaslatioara.ro, accesat 2013.08.11
  19. Sfântul Sinod, Pagina oficială a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România –mitropoliaslatioara.ro, accesat 2014.03.17

Bibliografie
  • Enciclopedia geografică a României, Dan Ghinea, Editura Enciclopedică, București, 2000
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.