Cristina Luca Boico
Cristina Boico (8 august 1916, Botoșani -16 aprilie 2002, Paris), numită Boico-Luca sau Luca Boicu potrivit unor surse, născută Bianca Marcusohn; n. , Botoșani, România – d. , Paris, Île-de-France, Franța[2], a fost o militantă comunistă română[3]. După ce a plecat în exil în Franța, s-a alăturat rezistenței franceze și a lucrat în serviciul de informații. La sfârșitul războiului, s-a întors în România și a lucrat ca director al Ministerului Educației și alte numeroase posturi guvernamentale, până când a fost curățată în 1952. A lucrat ca redactor la Editura Științifică, apoi a predat la Universitatea Politehnica din București. În 1987, a părăsit România să-și viziteze copiii la Paris, refuzând să se întoarcă. Pentru restul vieții ei, a ținut prelegeri și a publicat memorii despre evoluția comunismului.
| Cristina Luca Boico | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Cristina Luca |
| Născută | [1] Botoșani, România[1] |
| Decedată | (85 de ani)[1] Paris, Île-de-France, Franța[1] |
| Căsătorită cu | Mihail Boico |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | activistă[*] luptător în Rezistența Franceză[*] scriitoare |
| Limbi vorbite | limba română limba franceză limba germană |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea din Paris |
| Organizație | Universitatea Politehnica din București |
| Partid politic | Partidul Comunist Român |
| Rude | Vladimir Tismăneanu |
Biografie
Născută într-o familie burgheză de evrei, a plecat în exil în Franța în 1937, după excluderea de la Facultatea de Medicină din București.
Sub pseudonimul Monique, are un rol activ în rezistența internă franceză, chiar de la începutul Ocupației. Din septembrie 1943, este responsabilă de serviciul parizian de informații al FTP-MOI(fr)[traduceți][4].
La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a întors în România, terminând cu viața de la Paris.
Devine soția unui general de Securitate, Mihail Boico[5], și mătușa politologului român Vladimir Tismăneanu[6].
Moartea și moștenirea
Boico a murit la 17 august 2002, la Paris.[7] În 2014, a fost lansat un serial francez, Rezistența, în legătură cu tinerii implicați în rezistența franceză în timpul războiului. Unul dintre personajele din serie s-a bazat pe experiențele lui Boico și a fost interpretat de actrița română Cristina Flutur.[8]
Note
- https://deces.matchid.io/id/l26FUkDUbRTR Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - Source : état civil. Le Maitron indique, à tort semble-t-il, un décès le 17 août 2002.
- L'affiche rouge (în français), Comité d'histoire de la ville de Paris,
- La France et la Roumanie communiste (în français), Harmattan,
- „Christina Bianca Boico”. Accesat în .
- „Cristina Luca-Boico, une grande résistante”. Accesat în .
- Maitron 2006.
- Film Reporter 2014.
Bibliografie
- fr L'affiche rouge, Comité d'histoire de la ville de Paris,
- fr La France et la Roumanie communiste, L'harmattan,
- fr Femmes et Résistance, Villeneuve Saint Georges: Collège Pierre Brossolette,
- fr Rotman, Patrick (), L'affiche rouge, France 3
- fr Maitron, Jean (). „Le Dictionnaire biographique, mouvement ouvrier, mouvement social: Boico Critina [sic](née Marcusohn Bianca), pseudonyme de radio: Cristina Luca” [The Biographical Dictionary, labor movement, social movement: Boico, Critina [sic] (born Marcusohn, Bianca), Radio pseudonym: Cristina Luca]. maitron-en-ligne.univ-paris1.fr (în French). Paris, France: University of Paris. Accesat în .
- ro „Cristina Flutur, eroină în „Résistance"” [Cristina Flutur, heroine of "Résistance"] (în Romanian). Bucharest, Romania: Film Reporter. . Arhivat din original la . Accesat în .