Comuna Vadu Crișului, Bihor

Vadu Crișului (în maghiară Rév) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Birtin, Tomnatic, Topa de Criș și Vadu Crișului (reședința).

Vadu Crișului
Rév
—  comună  —

Primăria comunei Vadu Crișului
Vadu Crișului (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}})
Țară România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ Bihor
SIRUTA31976
ReședințăVadu Crișului
Sate componenteVadu Crișului, Birtin, Tomnatic, Topa de Criș
Guvernare
 - PrimarDorel Florian Cosma[*]​[1][2] (PNL, )
Suprafață
 - Total74,7 km²
Populație (2021)
 - Total3.784 locuitori
 - Densitate58 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal417615
Prezență online
site web oficial
Localizare în cadrul județului

Așezare

Comuna Vadu Crișului este situată în partea de nord-vest a României, în estul județului Bihor, la contactul munților Pădurea Craiului cu Depresiunea Vadului la o distanță de 50 km de Oradea și 100 km de Cluj-Napoca, pe drumul european E60. Este străbătută de râul Crișul Repede având ca vecini: la nord comuna Aușeu, la nord-vest comuna Măgești, la vest comuna Aștileu, la sud-vest comuna Dobrești, la sud și sud-est comuna Șuncuiuș iar la est și nord-est comuna Borod.

Demografie



Componența etnică a comunei Vadu Crișului

     Români (64,8%)

     Maghiari (17,73%)

     Romi (12,95%)

     Alte etnii (0,34%)

     Necunoscută (4,18%)


Componența confesională a comunei Vadu Crișului

     Ortodocși (54,76%)

     Baptiști (15,49%)

     Reformați (14,85%)

     Penticostali (6,84%)

     Greco-catolici (1,93%)

     Alte religii (1,43%)

     Necunoscută (4,7%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vadu Crișului se ridică la 3.784 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.009 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (64,8%), cu minorități de maghiari (17,73%) și romi (12,95%), iar pentru 4,18% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (54,76%), cu minorități de baptiști (15,49%), reformați (14,85%), penticostali (6,84%) și greco-catolici (1,93%), iar pentru 4,7% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

Comuna Vadu Crișului este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Dorel Florian Cosma[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Uniunea Salvați România2      
Uniunea Democrată Maghiară din România2      
Partidul Social Democrat2      
Alternativa Dreaptă⁠(d)1      

Atracții turistice

Vezi și

Personalități născute aici

Note
  1. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
  2. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
  3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .

Lectură suplimentară
  • Monografia comunei Vadu Crișului: geografie, istorie, etnografie, tradiții populare, monumente, Aurel Chiriac, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2005

Legături externe

Imagini
  • Suprafețele satelor comunei Vadu Crișului
  • Intrarea în localitatea Vadu Crișului
  • Statuia olarului din centrul comunei
  • Biserica greco-catolică „Buna Vestire”
  • Căminul cultural
  • Biserica reformată
  • Primăria
  • Monumentul eroilor
  • Muzeul etnografic
  • Muzeul etnografic
  • Muzeul etnografic
  • Muzeul etnografic
  • Muzeul etnografic
  • Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil” (monument istoric)
  • Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil” (monument istoric)
  • Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil” (candelabrul)
  • Biserica ortodoxă din Topa de Criș
  • Monumentul comemorativ al celor morți cu ocazia construirii căii ferate Oradea-Cluj
  • Biserica ortodoxă din Topa de Criș


This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.