Comuna Mihai Viteazu, Cluj

Mihai Viteazu, mai demult Sânmihaiu de Jos și Sânmihaiu de Sus (în maghiară Szentmihály), este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cheia, Cornești și Mihai Viteazu (reședința).

Pentru alte sensuri, vedeți Mihai Viteazu (dezambiguizare).
Mihai Viteazu
—  comună  —

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”

Stemă
Mihai Viteazu
Mihai Viteazu (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}})
Țară România
Județ Cluj
SIRUTA55277
Atestare1170[1]
ReședințăMihai Viteazu
Sate componenteMihai Viteazu, Cheia, Cornești
Guvernare
 - PrimarIoan Zeng[*]​[2][3] (UDMR, )
Suprafață
 - Total47,53 km²
Populație (2021)
 - Total5.575 locuitori
 - Densitate120,78 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407405
Prefix telefonic+40 x64[4]
Prezență online
Localizarea comunei în județul Cluj
Mihai Viteazu pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-1773 (Sectio 109)
(Click pentru imagine interactivă)

Generalități

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele a două foste sate învecinate (A.Sz.Mihályfalva și F.Sz.Mihályfalva). Satul Mihai Viteazu a luat naștere ulterior prin unirea acestor două sate Sânmihaiu de Jos (A.Sz.Mihályfalva) și Sânmihaiu de Sus (F.Sz.Mihályfalva).

Localitatea a primit calificativul de sat european pentru acțiuni de colectare a deșeurilor menajere, identificarea terenurilor degradate prin depozitarea ilegală de deșeuri în perioada 1998-2001, soluții pentru reintroducerea terenurilor în circuitul agricol, o campanie de informare și de atragere a cetățenilor în acțiuni privind mediul înconjurător.

Istoric

Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj[5], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:

  • Așezarea romană din punctul "Coborâre" (cod LMI CJ-I-s-B-07107)
  • Situl arheologic din punctul "Valea Sândului" (cod LMI CJ-I-s-A-07108)
  • Așezarea de lângă fântâna "Șai" (cod LMI CJ-I-s-B-07109)
  • Situl arheologic din punctul "Cetatea Fetei" (cod LMI CJ-I-s-A-07110)
  • Tumulii[6] preistorici de pe malul stâng al Arieșului, în direcția Săndulești (cod LMI CJ-I-s-B-07111)
  • Situl arheologic din punctul "Drumul văii" (cod LMI CJ-I-s-B-07112)
  • Tumulii preistorici din punctul "Izvorul Sălciu" (cod LMI CJ-I-s-B-07113)
  • Biserica romano-catolică (cod LMI CJ-II-m-B-07711)
  • Biserica unitariană (cod LMI CJ-II-m-B-07712)
  • Biserica reformată-calvină (cod LMI CJ-II-m-B-07713)

Până în anul 1876 ambele foste sate (Sânmihaiu de Jos și Sânmihaiu de Sus) au aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului.

În perioada interbelică a fost sediul unei plăși din județul Turda.

Date geografice

Arii protejate
  • Defileul Hășdatelor (zonă protejată mixtă).

Transporturi

Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă).

Demografie



Componența etnică a comunei Mihai Viteazu

     Români (73,7%)

     Maghiari (18,17%)

     Romi (1,29%)

     Alte etnii (0,47%)

     Necunoscută (6,37%)

Componența confesională a comunei Mihai Viteazu

     Ortodocși (68,34%)

     Unitarieni (9,38%)

     Reformați (6,33%)

     Romano-catolici (2,49%)

     Martori ai lui Iehova (2,33%)

     Penticostali (1,54%)

     Alte religii (2,31%)

     Necunoscută (7,26%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mihai Viteazu se ridică la 5.575 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.423 de locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (73,7%), cu minorități de maghiari (18,17%) și romi (1,29%), iar pentru 6,37% nu se cunoaște apartenența etnică.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,34%), cu minorități de unitarieni (9,38%), reformați (6,33%), romano-catolici (2,49%), martori ai lui Iehova (2,33%) și penticostali (1,54%), iar pentru 7,26% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]

Politică și administrație

Comuna Mihai Viteazu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ioan Zeng[*]​, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România5     
Partidul Mișcarea Populară4     
Partidul Social Democrat2     
Partidul Național Liberal2     
Partidul PRO România1     
Uniunea Salvați România1     

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[11] [12] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 3.229 1.489 1.587 2 149 2
1880 2.889 1.093 1.700 96
1890 3.447 1.255 2.048 1 143
1900 3.514 1.248 2.241 5 20
1910 3.579 1.288 2.271 2 18
1920 3.764 1.400 2.230 134
1930 4.204 1.536 2.434 4 219 11
1941 4.162 1.764 2.200 9 189
1956 3.949 1.784 2.084 4 74 3
1966 4.954 2.645 2.267 9 30 3
1977 6.043 3.785 2.211 7 36 4
1992 5.604 3.756 1.846 2 0
2002 5.749 4.094 1.575 2 75 3
2011 5.270 3.856 1.328 3 80 3

Mihai Viteazu, Cluj - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Lăcașuri de cult
  • Biserica Reformat-Calvină (1674)
  • Biserica Unitariană (secolul XVIII)
  • Biserica Romano-Catolică (secolul XIX)

Toate aceste 3 biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2015).

  • Biserica Ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului și Sf. Arhangheli Mihail și Gavril (1996-2011)

Obiective turistice

Personalități

Vezi și

Note
  1. Atlasul localităților județului Cluj, p. 186
  2. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
  3. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
  4. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  5. „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  6. 'Tumul' (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
  7. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  8. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  9. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  10. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  11. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mihai Viteazu
  12. Structura etno-demografică a României

Bibliografie
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Lectură suplimentară
  • Monografia Școlii cu clasele I-VIII a comunei Mihai Viteazu - oglinda unei comunități, Eugenia Costea, Editura Casei Corpului Didactic, Cluj-Napoca, 2006

Legături externe

Materiale media legate de Mihai Viteazu la Wikimedia Commons

Galerie de imagini
  • Mihai Viteazu, județul Cluj
  • Bustul lui Avram Iancu
  • Bustul lui Avram Iancu (detaliu)
  • Biserica reformată
  • Biserica romano-catolică
  • Biserica unitariană
  • Biserica romano-catolică din satul Cornești
  • Râul Arieș în apropiere de Cornești
  • Fosta biserică greco-catolică (după 1948 trecută la cultul ortodox)
  • Biserica unitariană din satul Cornești
  • Satul Cheia
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.