Comuna Găujani, Giurgiu

Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, pe malul stâng al Dunării, la limita cu județul Teleorman și la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria. Este străbătută de șoseaua națională DN5C, care leagă Giurgiu de Zimnicea.[3]

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Găujani se ridică la 2.223 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.513 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,67%), cu o minoritate de romi (17,99%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,94%), cu minorități de creștini după evanghelie (2,25%) și adventiști (1,93%), iar pentru 7,33% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Comuna Găujani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Dumitru Marcu[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Găujani și Petrișu, cu 1845 de locuitori. Existau în comună două școli mixte — una la Găujani, cu 38 de elevi (dintre care 6 fete), și una la Petrișu, cu 21 de elevi (dintre care 7 fete), o moară cu aburi, și două biserici.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Dunărea a aceluiași județ, având 560 de locuitori în aceleași două sate.[9]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, a trecut la județul Ilfov.[10][11] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.[12]

Șase obiective din comuna Găujani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre acestea sunt situri arheologice: situl de la Cetățuia (la ieșirea din Cetatuia spre Găujani); așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei) din „Valea lui Guțu Gheorghe” de la sud de Găujani; situl de la „Pepeniște” (tot la sud de Găujani); și situl de la „Canalul Mare”, la est de Găujani. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1856) din Găujani și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1882) din centrul satului Pietrișu.

• Mariana Nicolesco (n. 1948 - d. 2022), soprană română.

Bibliografie suplimentara

Gaujani in trecerea anilor,de Marin Soare,Editura Solaris Print,Bucuresti,2012