Comitatul Hunedoara
Comitatul Hunedoara, cunoscut și ca Varmeghia Hunedoarei (în maghiară Hunyad vármegye, în germană Komitat Hunyad, în latină Comitatus Hunyadiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1265-1784 apoi din nou între 1867 și 1918. Capitala comitatului a fost orașul Deva.
| Comitatul Hunedoara (Hunyad) | |||
| — comitat al Regatului Ungariei — | |||
| |||
| Coordonate: 🌍 | |||
|---|---|---|---|
| Țară | Regatul Ungariei | ||
| Atestare | |||
| Reședință | Deva | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 7,809 km² | ||
| Populație (1910) | |||
| - Total | 340,135 locuitori | ||
| - Densitate | 43,6 loc./km² | ||
| Naționalități | • români - 271.675 (79,87%) • maghiari - 52.720 (15,49%) • germani - 8.101 (2,38%) | ||
| În prezent în | România | ||
| Prezență online | |||
| Poziția localității Comitatul Hunedoara (Hunyad) | |||
Geografie
Comitatul Hunedoara se învecina la vest cu Comitatul Caraș-Severin (Krassó-Szörény), la nord-vest cu Comitatul Arad (Arad), la nord-est cu Comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos), la est cu comitatele Alba de Jos (Alsó-Fehér) și Sibiu (Szeben). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 7.809 km², incluzând suprafețele de apă.
Istorie
Comitatul medieval Hunedoara, format probabil în secolul XI și atestat pentru prima oară ca Hungnod într-un catalog fiscal bisericesc Quietus Redditus din 1265, dispare în 1784 odată cu împărțirea în Bezirke decisă de împăratul habsburgic Iosif al II-lea[1], apoi este restabilit în cadrul Regatului Ungar, cu un teritoriu mărit (cuprinzând ținutul Zărandului), prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desființează Marele-Principat al Transilvaniei.
În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul Hunedoara, odată cu întreaga Transilvanie istorică, a devenit un județ al României.
Majoritatea teritoriului Comitatului Hunedoara se regăsește azi în județul Hunedoara. O fâșie din partea de est se află în județul Alba. O mică fâșie în vest se află acum în județul Caraș-Severin (comuna Băuțar).
Demografie
În 1880, populația comitatului era de 248,464 locuitori, dintre care:
- Români -- 87.5%
- Maghiari -- 4.9%
- Germani -- 2.5%
În 1910, populația comitatului era de 340.135 locuitori, dintre care:
- Români -- 271.675 (79,87%)
- Maghiari -- 52.720 (15,49%)
- Germani -- 8.101 (2,38%)
- Slovaci -- 1.024 (0,30%)
Subdiviziuni
La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Hunedoara erau următoarele:
| Districte (járás) | |
|---|---|
| District | Capitală |
| Algyógy | Algyógyalfalu --- Geoagiu |
| Brád | Brád --- Brad |
| Déva | Déva --- Deva |
| Hátszeg | Hátszeg --- Hațeg |
| Kőrösbánya | Kőrösbánya --- Baia de Criș |
| Marosillye | Marosillye --- Ilia |
| Petrozsény | Petrozsény --- Petroșani |
| Puj | Puj --- Pui |
| Szászváros | Szászváros --- Orăștie |
| Vajdahunyad | Vajdahunyad --- Hunedoara |
| Districte urbane (rendezett tanácsú város) | |
| Déva --- Deva | |
| Hátszeg --- Hațeg | |
| Szászváros --- Orăștie | |
| Vajdahunyad --- Hunedoara | |
Note
- Mathias Bernath, Habsburgii și începutul formării națiunii române, Cluj 1994; Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justus Perthes, Gotha 1857.