Comărești, Storojineț

Localitatea Comărești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Comărești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în germană Storozynetz).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Comărești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Școala cu predare în limba română din satul Comărești a fost închisă de către autoritățile sovietice după cel de-al doilea război mondial.

Începând din anul 1991, satul Comărești face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 9 (8+1), adică 0,81% din populația localității [1]. În prezent, satul are 1.135 locuitori, preponderent ucraineni.

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Comărești era vorbitoare de ucraineană (99,03%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[2]

1989: 1.113 (recensământ)

2007: 1.135 (estimare)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Comărești se ridica la 1.907 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (80,23%), cu o minoritate de evrei (3,25%), una de ruteni (13,26%) și una de polonezi (2,77%). Alte persoane s-au declarat: germani (5 persoane) și ruși (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (90,61%), dar existau și romano-catolici (3,61%), mozaici (3,40%), greco-catolici (1,88%) și baptiști (0,5%).

• Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în 13 noiembrie 2007, la Wayback Machine.
• Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în 22 martie 2008, la Wayback Machine.
• Românii din Cernăuți