Cleopatra din Ierusalim

Cleopatra din Ierusalim a fost o femeie care a trăit în secolul I î.Hr. în timpul stăpânirii Ierusalimului de către Imperiul Roman. Ea a fost cea de-a cincea soție a regelui Irod cel Mare al Iudeei.[1]

Cleopatra din Ierusalim
Date personale
Născutăsecolul I î.Hr.
Decedatăsecolul I d.Hr.
Căsătorită cuIrod cel Mare
CopiiFilip Tetrarhul
Herod IV[*][[Herod IV (son of Herod the Great and Cleopatra of Jerusalem; elder (full) brother of Philip the Tetrarch)|]]
Ocupațiepoliticiană
Limbi vorbitelimba greacă veche
Apartenență nobiliară
Titluriregină consoartă

Există posibilitatea conform căreia Cleopatra ar fi fost fiica unui nobil local din Ierusalim. Ea s-a născut și a crescut în acest oraș și ar fi putut avea origini evreiești sau edomito-feniciene. A fost denumită Cleopatra din Ierusalim pentru a o distinge de regina ptolemeică greacă Cleopatra a VII-a a Egiptului.

Iosephus Flavius o menționează pe „Cleopatra din Ierusalim” de două ori: o dată în Antichități iudaice 17.1.3 și încă o dată în Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor 1.28.4. Cleopatra din Ierusalim nu avea legături cu dinastia Hașmoneilor. Ea s-a căsătorit cu regele Irod cel Mare în anul 25 î.Hr.[2] Căsătoria ei cu Irod a fost, cel mai probabil, rezultatul unei alianțe politice.

Cleopatra i-a născut lui Irod doi fii, care au fost:

  • Irod (n. 24 î.Hr./23 î.Hr.), despre care se știe foarte puțin.
  • Irod Filip al II-lea (n. 22 î.Hr./21 î.Hr. 34),[3] care a devenit ulterior tetrarh al Itureei și Trahonitei.

Copiii lui Irod și ai Cleopatrei au fost crescuți și educați la Roma. După moartea soțului ei, în anul 4 î.Hr., cel de-al doilea fiu al ei a moștenit o parte din teritoriile stăpânite de tatăl lui și a domnit ca un rege vasal al Romei până la moartea lui în anul 34.[3] Irod Filip al II-lea s-a căsătorit cu nepoata lui, Salomeea (cea care i-a cerut mamei sale, Irodiada, capul lui Ioan Botezătorul). Cleopatra a devenit astfel soacra Salomeei. Filip și Salomeea nu au avut copii.

Note

  1. Christian-Georges Schwentzel, Hérode le Grand, Pygmalion, Paris, 2011, p. 213.
  2. Peter Richardson, Herod: King of the Jews and friend of the Romans, Continuum International Publishing Group, 1999, p. xviii.
  3. Christian-Georges Schwentzel, "Hérode le Grand", Pygmalion, Paris, 2011, p. 212.

Bibliografie

Legături externe

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.