Chețani, Mureș
Chețani (în trecut Cheța; în maghiară Maroskece, în germană Ketzenbrück) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.
| Chețani | |
| Maroskece Ketzenbrück | |
| — sat și reședință de comună — | |
Biserica de lemn din Chețani | |
Chețani Chețani (România) | |
| Coordonate: 🌍 | |
|---|---|
| Țară | România |
| Județ | Mureș |
| Comună | Chețani |
| SIRUTA | 116055 |
| Atestare | 1444 |
| Altitudine | 279 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.033 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 547150 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
| Chețani pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 | |
Localizare
Localitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN15 între Târgu Mureș și Turda.
Istoric
În Evul Mediu satul ca domeniu latifundiar a aparținut mai multor familii nobiliare. Vladislav I al Ungariei a donat localitatea familiei Gerendi din localitatea vecină Luncani. Documentele atestă că în 1574 a intrat în posesia Famille Apafi(fr)[traduceți] care a schimbat domeniul cu principele Transilvaniei, Sigismund Báthory. În 1597 contele István Apor, prefectul comitatului Turda a devenit noul propietar al satului și castelului.În castelul familiei Apafi (ulterior cumpărat de familia Korda) s-au ținut în Evul Mediu mai multe ședințe ale Dietei transilvane. Castelul a fost demolat complet, numai numele locului (Cordăiești) mai amintește de existența sa.[2]
Până în 1919 a făcut parte din comitatul Turda-Arieș. În perioada interbelică a făcut parte din plasa Luduș, în cadrul județului Turda.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 125), localitatea apare sub numele de „Ketze”. Între satele Ketze (Chețani), Hadrev (Hădăreni) și Keresztur (Grindeni) pe hartă sunt marcate prin "Gericht" și prin semnul π două locuri publice de pedepsire a delicvenților în perioada medievală. Cele două locuri se găsesc la distanță unul față de celălalt, pe vârfurile a două dealuri.
Demografie
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.255 locuitori, dintre care 1.221 români, 19 maghiari, 11 țigani și 4 evrei.[3] Sub aspect confesional au fost înregistrați 806 greco-catolici, 426 ortodocși, 16 reformați, 4 mozaici și 3 romano-catolici.[4]
Note
- x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- Ferenc Léstyán. „Maros-Ludas és Hadrév környéke” (în maghiară). Adatbank. Arhivat din original la . Accesat în .
- Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 486.
- Idem, pag. 746.
Legături externe
Galerie de imagini
Terenul de fotbal Biserica ortodoxă Primăria Monumentul Eroilor