Cetatea Sighișoara
Cetatea Sighișoara este centrul istoric vechi al municipiului Sighișoara, județul Mureș, România.
| Cetatea Sighișoara | |
| Patrimoniul Mondial UNESCO | |
| Țara | România |
|---|---|
| Unitate administrativă | Sighișoara, Mureș |
| Criterii | unic unei tradiții culturale, așezare umană și utilizare a pământului tradiționale |
| Referință | 902 |
| Anul | 1999 (Sesiunea a 23-a) |
Cetatea Sighișoara Cetatea Sighișoara (România) | |
| Coordonate | 🌍 |
| * Lista Patrimonului Mondial ** Regiunile după clasificarea UNESCO | |
Construit în secolul XII de coloniștii sași sub denumirea latină Castrum Sex și păstrat în mod aproape neschimbat până astăzi, ea este locuită și în prezent. În 1999 cetatea a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.[1]
Istoric
Cetatea este amplasată pe malul sudic al râului Târnava Mare, pe o coastă de deal lungă de 850 m, pe două terase: terasa de jos, Dealul Cetății, se află la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m mai sus de Orașul de Jos), iar terasa de sus, Dealul Școlii, la o altitudine de 429 m (ca 49 m mai sus de terasa de jos).[2]
Popularea Dealului Cetății a avut loc în jurul Bisericii Mănăstirii Dominicane, a cărei construcție a fost începută la sfârșitul secolului al XII-lea. Tot lângă Biserica Mănăstirii a funcționat și prima școală din Sighișoara (menționată documentar în 1522).
O schola maioris („școală majoră”) și-a început cursurile în anul 1607 pe lângă Biserica din Deal (Bergkirche), monument istoric și de arhitectură din secolul al XIV-lea. În anul 1619 a fost dată în folosință clădirea proprie a Școlii din Deal. Scara acoperită, inițial cu 300 de trepte, a fost construită în 1642.
Descriere
Cetatea este înconjurată de un zid de 9,3 m a cărui înălțime inițială era de circa 4 m. Ulterior, înălțimea zidului a fost mărită în unele locuri până la 14 m. Zidul a fost construit între secolele al XIV-lea și al XVII-lea[3] ca protecție împotriva atacurilor turcești. Zidul avea 14 turnuri, din care 9 se păstrează până în ziua de azi. Turnurile funcționau ca sedii ale diferitelor bresle meșteșugărești.
- Turnul cu Ceas (înălțime: 64 m; turn-poartă)
- Turnul frânghierilor (aflat pe platoul Școlii din Deal, a fost restaurat în secolul al XIX-lea și servește actualmente ca locuință a îngrijitorului cimitirului evanghelic din deal)
- Turnul măcelarilor (hexagonal)
- Turnul cojocarilor (distrus în incendiul din 1676, dar a fost reconstruit; are 4 niveluri)
- Turnul țesătorilor (a fost dărâmat în 1858, pietrele fiind folosite pentru pavajul cetății)
- Turnul croitorilor (pe partea opusă a Turnului cu ceas, este turn-poartă; are 2 etaje; pulberăria de aici a explodat în incendiul din 1676 distrugând turnul, care a fost reconstruit)
- Turnul giuvaergiilor/aurarilor (incendiat de un trăsnet în 1809, a fost dărâmat în 1863, când pe fundamentul lui a fost construită sala de gimnastică a liceului german; aceasta a fost la rândul ei schimbată în capela cimitirului în 1935-1936)
- Turnul cositorarilor (înălțime: 25 m; patru etaje)
- Turnul tăbăcarilor (unul din cele mai vechi)
- Turnul fierarilor (ridicat în 1631 pe temeliile vechiului turn al bărbierilor; distrus în incendiul din 1676, dar a fost reconstruit)
- Turnul lăcătușilor și dogarilor erau situate între Turnul cizmarilor și fierarilor.
- Turnul pescarilor se afla cândva pe malul Târnavei, mult mai în afara cetății, unde se găsea pe-atunci și moara. Rareori mai este amintit. Există doar pe macheta Muzeului din incinta Turnului cu ceas.
- Turnul cizmarilor (marchează capătul de nord al zidului cetății; menționat în 1521, fortificat în 1603, distrus parțial în 1606, reconstruit în 1650, ars în 1676, reclădit în 1681).
Galerie
- Turnul cizmarilor
- Turnul croitorilor
- Turnul cositorarilor
- Turnul fierarilor
- Turnul tăbăcarilor
- Turnul cositorarilor
Note
Bibliografie
- Emil Giurgiu, Sighișoara, Ed. Sport-Turism, 1982
- Situl Siebenbuerger.de
Legături externe
- ro Site-ul oficial al Sighișoarei
- en Cetatea Sighișoara pe site-ul UNESCO
- Cetatea care trăiește și azi, 8 august 2007, Evenimentul zilei
- ro Sighișoara, cetatea medievală unde viața își urmează cursul firesc, 9 martie 2014, Cătălin Țânțăreanu Romania Turistica