Catedrala greco-catolică din Gherla

Construcția catedralei a început în anul 1905, după ce în anul 1904 episcopul Ioan Sabo a obținut de la Ministerul Cultelor de la Budapesta 80.000 de coroane de aur, suma necesară pentru realizarea edificiului eclezial. Zidirea bisericii s-a încheiat pe data de 4 decembrie 1906. Sfințirea a fost făcută de episcopul Ioan Sabo în ziua de 24 noiembrie 1907.[1]

În anul 1917 Armata austro-ungară a rechiziționat arama de pe cupolă și două clopote ale catedralei. Soldații imperiali au lucrat 19 zile ca să dea jos arama și să monteze în locul ei „tinichea albă”.[2] În acest lăcaș au fost așezate osemintele episcopilor uniți ai Gherlei, Ioan Sabo și Vasile Hossu.

Edificiul eclezial a fost folosit drept catedrală a Episcopiei de Gherla până în anul 1930, când Eparhia unită de la Gherla și-a mutat sediul la Cluj, în timpul episcopului Iuliu Hossu, ocazie cu care a fost schimbată și denumirea oficială în „Episcopia de Cluj-Gherla”. Astfel, biserică episcopală a devenit Catedrala Schimbarea la Față din Cluj (vechea biserică a mănăstirii minoriților donată de către Vatican românilor greco-catolici), iar catedrala din Gherla a primit statutul de con-catedrală.

Din anul 1948, când autoritășile comuniste au interzis Biserica greco-catolică din România, edificiul este folosit de o parohie ortodoxă. În data de 2 iunie 2005 patriarhul Teoctist a anunțat intenția de restituire a acestui lăcaș de cult vechilor proprietari, Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla.[3] Catedrala însă nu a fost restituită nici până în ziua de azi.

• Catedrala Schimbarea la Față din Cluj
• Catedrala armeano-catolică Sfânta Treime din Gherla