Catedrala Ecimiadzin
Catedrala Ecimiadzin[upper-alpha 1] (armeană Էջմիածնի մայր տաճար, Ēǰmiatsni mayr tačar) este biserica mamă a Bisericii Apostolice Armene, localizată în orașul Vagharshapat (Ecimiadzin), Armenia.[upper-alpha 2] Potrivit savanților, este prima catedrală construită în Armenia antică,[upper-alpha 3] și este considerată cea mai veche catedrală din lume.[upper-alpha 4]
| Catedrala Ecimiadzin | |
| Patrimoniul Mondial UNESCO | |
| Țara | Armenia |
|---|---|
| Unitate administrativă | Ecimiadzin, Provincia Armavir |
| Tip | cultural |
| Criterii | ii, iii |
| Referință | 1011-001 |
| Regiunea** | Asia Occidentală |
Catedrala Ecimiadzin Catedrala Ecimiadzin (Armenia) | |
| Coordonate | 🌍 |
| Lăcaș de cult | |
| Informații generale | |
| Confesiune | Biserica Apostolică Armeană |
| Jurisdicție religioasă | Episcopia Armavirului[*] Araratyan Hayrapetakan t’em[*] |
| Date despre construcție | |
| Stil arhitectonic | arhitectură armenească[*] |
| Istoric | |
| Data începerii | |
| Sfințire | 8 septembrie 1693 |
| Localizare | |
| Prezență online | |
| site web oficial | |
| Monument istoric | |
| Prezență online | site web oficial |
| * Lista Patrimonului Mondial ** Regiunile după clasificarea UNESCO | |
Biserica inițială a fost construită la începutul secolului IV[26]—între 301 și 303 potrivit tradiției—de sfântul protector al Armeniei, Grigore Luminătorul, în urma adoptării creștinismului ca religie de stat de regele Tiridate al III-lea. A înlocuit templul preexistent, simbolizând convertirea de la păgânism la creștinism. Nucleul actualei clădiri a fost construit în 483/4 de Vahan Mamikonian după ce catedrala a fost puternic avariată de invazia persană. De la fondarea sa până la a doua jumătate a secolului al V-lea, Ecimiadzin a fost sediul catolicosului(d), liderul suprem al Bisericii Armene.
Deși niciodată nu și-a pierdul însemnătatea, catedrala a suferit ulterior secole de neglijare. În 1441, a fost restaurată ca sediu al catolicosului și a rămas așa până azi.[27] De atunci, episcopia mamă Sf. Ecimiadzin a devenit sediul administrativ al Bisericii Armenești. Ecimiadzin a fost jefuită de safevizi în 1604, când moaștele și pietrele au fost luate de la catedrală și duse la New Julfa(d) într-o încercare de a submina atașamentul armenilor față de patria lor. De atunci, catedrala a trecut prin mai multe renovări. Clopotnițele au fost adăugate în ultima jumătate a secolului șaptesprezece, iar în 1868 a fost construită o sacristie la marginea estică a catedralei.[28] Astăzi, catedrala încorporează stiluri din diferite perioade ale arhitecturii armene(d). I s-a diminuat importanța în epoca sovietică timpurie, dar a renăscut din nou în a doua jumătate a secolului douăzeci și în cadrul Armeniei independente. [28]
Ca principal sanctuar al armenilor religioși creștini din toată lumea, Ecimiadzin a fost și este o locație importantă în Armenia nu doar în sens religios, ci și politic și cultural.[29] Un important punct de pelerinaj, este unul dintre cele mai vizitate locuri din țară.[30] Alături de câteva biserici importante medievale timpurii aflate în apropiere, catedrala a fost introdusă în lista Patrimoniului Mondial de către UNESCO în 2000.
Referințe
- Note
- În mod mai puțin obișnuit este numită și Catedrala Sfântul Ecimiadzin,[1][2] Sfântul Ecimiadzin (Սուրբ Էջմիածին, Surb Ejmiatsin) or simply Ecimiadzin. Alternatively spelled Ecimiadzin, Ejmiatsin,[3] and Edjmiadsin.[4]
- Numele orașului a fost Vagharshapat în cea mai mare parte a istoriei sale. A avut numele oficial Ecimiadzin între 1945 și 1995. În zilele noastre, ambii termeni, Ecimiadzin și Vagharshapat, sunt utilizați.[5]
- Cercetătorul în arhitectură Vahagn Grigoryan,[6] autorul și fostul preot Torkom Postajian,[7] istoricii Tadevos Hakobyan,[8] Z. Harutiunian,[9] și orientalistul Hasmik Hmayakyan[10] declară că Ecimiadzin este prima catedrală a Armeniei. Ecimiadzin este uneori numită prima biserică din Armenia.[11][12] În orice caz, această părere a găsit puțini susținători printre savanți. Robert W. Thomson,[13] Mnatsakanian,[14] Vrej Nersessian,[15] și Grigoryan[16] au respins această idee și au afirmat că prima biserică din Armenia a fost construită la Ashtishat, în regiunea Taron din Armenia occidentală. Thomson, comentând Istoria armenilor a lui Agathangelos, scrie că Ecimiadzin n-a fost nici prima biserică, nici prima catedrală din Armenia.[13]
- Potrivit Encyclopedia of the Peoples of Africa and the Middle East, ea este „în general văzută” drept cea mai veche catedrală din lume,[17] pe când istoricul relațiilor creștin-islamice scrie în Christianity Today că Ecimiadzin este văzută ca atare „potrivit anumitor savanți”.[18] Among those who support this view are French-Armenian architect Édouard Utudjian,[19] Armenologii Sarkis Papajian,[20] Elisabeth Bauer-Manndorff,[21] preotul și profesorul de studii liturgice Michael Daniel Findikyan,[22] și alții.[23][24][25]
- Citări
- Azadian, Edmond Y. (). History on the Move: Views, Interviews and Essays on Armenian Issues. Detroit: Wayne State University Press. p. 211. ISBN 978-0-8143-2916-0.
- Melton, J. Gordon; Baumann, Martin, ed. (). Religions of the World: A Comprehensive Encyclopedia of Beliefs and Practices (ed. 2nd). Santa Barbara, California: ABC-CLIO. p. 186. ISBN 978-1-59884-204-3.
- „Ejmiatsin”. Encyclopædia Britannica. Arhivat din original la .
- Adalian 2010, p. 297.
- „Պատմաաշխարհագրական ակնարկ [Historical-geographic overview]” (în armeană). Armavir Province: Armenian Ministry of Territorial Administration. Arhivat din original la . Accesat în .
...Վաղարշապատ (1945–1995թթ. կոչվել է Էջմիածին) քաղաքը...
- Grigoryan 2012a, p. 30. : "Ուրեմն, Հայաստանի առաջին Կաթողիկե հաստատությունն ու շինությունը Վաղարշապատի Մայր տաճարն է:"
- Postajian, Torkom (). The Armenian Church and the Others. Glendale, California. OCLC 216938598.
...prima catedralp creștină armeană, care a fost numită „Echmiadzin” (Unul Născut Fiu al lui Dumnezeu).
- Hakobian, Tadevos (). „Մայրաքաղաքը և քաղաքները. Էջմիածին [The capital and the cities: Etchmiadzin]”. Soviet Armenian Encyclopedia (în armeană). 13. Yerevan: Armenian Encyclopedia Publishing. p. 623.
301—303-ին այստեղ հիմնվեց Կաթողիկե եկեղեցին՝ Հայաստանի քրիստ․ առաջին Մայր տաճարը։
- Harutiunian 1978, p. 66. : "...հիմնում (301–303) Կաթողիկե եկեղեցի՝ Հայաստանի քրիստոնեական անդրանիկ Մայր տաճար Ս. Էջմիածինը..."
- Hmayakyan, Hasmik (). „Հոգևոր ավանդույթների ժառանգությունը (Պտղաբերության պաշտամունքից մինչև քրիստոնեություն) [Heritage of spiritual heritage (From fertility cult to Christianity)]” (PDF). 21st Century (în armeană). Yerevan: Noravank Foundation. 2 (8): 169.
Հետագայում Կաթողիկե եկեղեցին (Էջմիածինը՝ Հայաստանի քրիստոնեական առաջին տաճարը) ըստ Ագաթանգեղոսի վկայության, կառուցվում է Տրդատ թագավորի, Գրիգոր Լուսավորչի և ժողովրդի կողմից ավերված Սանդարամետի մեհյանի տեղում:
- „Մայր աթոռ Սուրբ Էջմիածին [Mother See of Holy Etchmiadzin]”. Դպրոցական Մեծ Հանրագիտարան, Գիրք II [Great School Encyclopedia Book II] (în armeană). Yerevan: Armenian Encyclopedia. . Arhivat din original la . Accesat în .
Սբ Էջմիածնի գլխավոր շինությունը Մայր տաճարն է. այն հայկական առաջին եկեղեցին է...
- Wainwright, Geoffrey; Westerfield Tucker, Karen B., ed. (). The Oxford History of Christian Worship. Oxford University Press. p. 147. ISBN 978-0-19-513886-3.
Într-o viziune, Grigorie a fost văzut construind prima biserică din țară, la Ecimiadzin...
- Piccolotto, Moreno; Shahinian, Sarkis, ed. (). Armenien: Tagebuch einer Reise in das Land des Ararat. Zürich: Institut für Hochbautechnik ETH Zurich. p. 110. ISBN 978-3-7281-2292-6.
Catedrala Edjmiadzin nu este, potrivit lui Thomson nu este nici prima catedrală, nici prima biserică construită de Krikor. A fost precedată de biserica pe care ultimul a construit-o la Ashtishat, în Armenia Occidentală...
- Mnatsakanian 1987, p. 150. : "Таким образом, первое церковное здание в стране было возведено именно в Аштишате, а не в Вагаршапате, как это иногда отмечается в литературе."
- Nersessian, Vrej (). Treasures from the Ark: 1700 Years of Armenian Christian Art. Los Angeles: J. Paul Getty Museum. p. 30. ISBN 978-0-89236-639-2.
...Ashtishat, 'unde a fost construită prima biserică...
- Grigoryan 2012a, p. 26. : "Ուրեմն, Հայաստանի առաջին եկեղեցի հաստատությունը Աշտիշատի սուրբ Երրորդություն եկեղեցին է:"
- Stokes, Jamie, ed. (). Encyclopedia of the Peoples of Africa and the Middle East. New York: Infobase Publishing. p. 65. ISBN 978-1-4381-2676-0.
Ecimiatzin este localizată în vestul Armeniei moderne, aproape de hotarul cu Turcia, catedrala din secolul patru fiind în general văzută drept cea mai veche din lume.
- Gertz, Steven (). „How Armenia "Invented" Christendom”. Christianity Today. Carol Stream, Illinois: Christianity Today International (85). ISSN 0009-5753.
- Utudjian, Édouard (). Armenian Architecture: 4th to 17th Century. Paris: Editions A. Morancé. p. 7. OCLC 464421.
...cea mai veche catedrală a creștinătății, Ecimiadzin, fondată în secolul al IV-lea.
- Papajian, Sarkis (). A brief history of Armenia. Fresno, California: Armenian Evangelical Union of North America.
...a construit Catedrala Ecimiadzin (Descendenta lui [Catedrala] Unul Născut). Este cea mai veche catedrală creștină existentă.
- Bauer-Manndorff, Elisabeth (). Armenia: Past and Present. Lucerne: Reich Verlag. OCLC 8063377.
Ecimiadzin, cu cea mai veche catedrală a lumii și sediul Catholicosului, atrage turiști din toată lumea..
- Findikyan, Michael Daniel. „Eastern Liturgy in the West: The Case of Armenian Church” (PDF). Yale University. Accesat în .
...punctul unde prima catedrală a creștinătății a fi fost construită.
- Woodsworth, Judith; Delisle, Jean, ed. (). „Mesrop Mashtots and the flowering of Armenian culture”. Translators through History (ed. rev.). Amsterdam: John Benjamins Publishing Company. p. 6. ISBN 978-90-272-7381-9.
...Catedrala Echmiadzin, prima catedrală a creștinătății.
- Benedict, C. T. (). One God in One Man. Milton Keynes: AuthorHouse. p. 121. ISBN 978-1-4343-0106-2.
Catedrala Sfântul Ecimiadzin, datează din secolul patru și se consideră că este cea mai veche catedrală creștină din lume.
- „Holy Etchmiadzin”. New York: Diocese of the Armenian Church of America (Eastern). Arhivat din original la .
Catedrala datează din secolul 4 și este considerată cea mai veche catedrală creștină din lume.
- Arakelian et al. 1984, p. 571.
- Adalian 2010, p. 128.
- Hewsen, Robert H. (). „The Monastery of Ējmiatsin”. Armenia: A Historical Atlas. Chicago: University of Chicago Press. p. 259. ISBN 0-226-33228-4.
- Jaloyan, Vardan. „Էջմիածնի կաթողիկոսության հիմնադրման քաղաքական և աստվածաբանական հանգամանքները [Theological and political circumstances of the foundation of the Etchmiadzin Catholicosate]” (în armeană). Religions in Armenia. Arhivat din original la . Accesat în .
- „The number of foreign tourists visiting Armenia expected to surge to one million”. ARKA News Agency. .
Turiștii străini vizitează de obicei templul păgân al lui Garni, Mănăstirea Geghard, Sf. Ecimiadzin și Lacul Sevan.
Bibliografie
- Adalian, Rouben Paul (). Historical Dictionary of Armenia. Lanham, Maryland: Scarecrow Press. ISBN 978-0-8108-7450-3.
- Grigoryan, Vahagn (). „Ագաթանգեղոսի "Հայոց պատմությունը" և Հայաստանի վաղ միջնադարի ճարտարապետության ուսումնասիրության խնդիրները”. Patma-Banasirakan Handes (în armeană). Erevan: Academia Armeană de Științe (1): 14–37. ISSN 0135-0536.
- Harutiunian, Z. (). „Էջմիածին. Պատմական ակնարկ (Ecimiadzin: prezentare istorică)”. Enciclopedia Sovietică Armeană, vol. 4 (în armeană). Erevan: Ed. Enciclopedia Armeană. pp. 654–68.
- Mnatsakanian, Stepan (). „Вопросы формирования Эчмиадзинского кафедрала в контексте эволюции крестовокупольных систем”. Patma-Banasirakan Handes (în armeană). Erevan: Academia Armeană de Științe (1): 147–158. ISSN 0135-0536.