Calea ferată Liov-Cernăuți

Calea ferată Liov (Lemberg)–Cernăuți este o cale ferată principală din Ucraina. Acest traseu cu o linie simplă traversează regiunile istorice Galiția și Bucovina din vestul Ucrainei și este administrat de Căile Ferate Ucrainene, în special de Regionala de cale ferată Liov.

Liov-Cernăuți
Gara Cernăuți
Lungime:265 km
Ecartament:1520 mm
Voltaj:25 kV / 50 Hz ~
Legendă
de la Rava-Ruska, Kiverți și Zdolbuniv
0 Liov
spre Ciop și spre Przemyśl
6.9 Persenkivka
11.2 Sîhiv
18.8 Davîdiv
Davîdivka
22 22 KM
Davîdivka
24.7 Stare Selo
Davîdivka
29.1 Pidmonastîr
 ? Hlibovîci
40 40 KM
Davîdivka
43.2 Vîbranivka
 ? Borusiv
Davîdivka
 ? Borînîci
Davîdivka
56.4 Ciornîi Ostriv
 ? Horodîșce
de la Pisocina
linie de serviciu
de la Tarnopol
63.2 Hodoriv
linie de serviciu
spre Strîi
70.2 Bortnîkî
Luh
 ? Molodînce
77.1 Juravno
81.6 Cerniv
 ? Selo Cerniv
Svir
87.7 Bukacivți
94.2 Tenetnîkî
95.9 Martîniv
99.8 Burștîn
linia industrială a centralei electrice
 ? Hres (Centrala electrică)
linie uzinală
106.7 Bovșciv
de la Pidvisoke (desființat)
111.1 Halici
Hnîla Lîpa
Bîbelka
 ? Tustan
118.2 Dubivți
linie industrială
Nistru
125.2 Ezupil
 ? Tos
133.0 Iamnîția
linie uzinală
de la Strîi
 ? Uhrîniv
Bîstrîția Solotvînska
139.8 Stanislavov
 ? Bîstrîția
racordare de linie pentru trenuri de marfă la o întreprindere industrială
Bîstrîția Nadvirnianska
144.1 Hrîplîn
spre Husiatîn (desființat)
spre Deliatîn și Sighetu Marmației
linie uzinală
 ? Dibrova
152.3 Markivți
Vîniava
158.7 Vorona
Vorona
Stebnîk
162.7 Otînia
Oprîșîna
166 166 KM
167.5 Holoskiv
170.8 Hlibîcîn
 ? Ceremhiv
179.4 Korșciv
Turka
Dobrovidka
187.2 Hodî-Dobrovidka
 ? Piadîkî
Kosaciv
linie uzinală
linie uzinală
de la Deliatîn
195.1 Colomeea
spre Sloboda și Kovalivka (desființat)
linie uzinală
spre Stepaniwka
linie uzinală
Kosaciv
203.4 Mateivți
racordare de linie pentru trenuri de marfă
 ? Zamulînți
 ? Borșciv
Turka
racordare de linie la o întreprindere industrială
214.6 Zabolotiv
racordare de linie la o întreprindere industrială
 ? Oleșkiv
Prut
 ? Vovcikivți
224.2 Vîdîniv
 ? Prutivka
230.5 Sniatin
racordare de linie la o întreprindere industrială
linie (pentru trenuri) de marfă
de la Vijnița
 ? Zavallia
Prut (fosta graniță între Galiția și Bucovina)
linie (pentru trenuri) de marfă, anterior spre Vijnița
 ? Nepolocăuți
spre Ciortkiv
 ? Lujeni
linie (pentru trenuri) de marfă
Sovița
 ? Mămăești
spre Noua Suliță și Ocnița
 ? Gara Moși (Cernăuți-Nord, azi Cernăuți-Pivnicina)
Prut
265 Cernăuți
spre Suceava

Istoric

Această cale ferată este una dintre cele mai vechi, construcția ei fiind concesionată la 11 ianuarie 1864[1] companiei Lemberg-Czernowitzer Eisenbahn. Datorită condițiilor de relief nu prea dificile, construcția căii ferate s-a desfășurat relativ rapid și astfel traseul care conecta teritoriile Coroanei austriece Galiția și Bucovina (între Lemberg și Cernăuți) a fost pus în funcțiune la 1 septembrie 1866.[2] El a fost construit și exploatat de compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahn-Gesellschaft (LCJE).

În urma înmulțirii reclamațiilor cu privire la condițiile de funcționare ale acestei căi ferate (printre alte deficiențe a fost și prăbușirea unui pod feroviar ce traversa râul Prut)[3], statul austriac a pus sechestru la 7 octombrie 1872 pe liniile feroviare de pe teritoriul Austriei, acesta fiind anulat abia la 31 iulie 1875. Din cauza rentabilității scăzute a companiei, exploatarea traseului a fost efectuată de la 1 iulie 1889 de către Căile Ferate de stat cezaro-crăiești ale Austriei, cu toate acestea linia a rămas formal în proprietatea companiei.

După sfârșitul primului război mondial, acest traseu de cale ferată s-a aflat pe teritoriul a două țări, tronsonul de la Lemberg (în poloneză Lwów) la Sniatin a revenit Poloniei, iar tronsonul mai scurt între Nepolocăuți (Grigore Ghica-Vodă) și Cernăuți a revenit României și a fost preluat și exploatat de Căile Ferate Române. Traseul polonez a fost administrat de Căile Ferate de stat ale Poloniei, fiind trecut la 24 martie 1928 în proprietatea lor.

În timpul celui de-al doilea război mondial, traseul polonez a fost ocupat de către URSS în 1939, iar traseul românesc a fost ocupat și el tot de statul sovietic în 1940 după anexarea nordului Bucovinei. Pe acest traseu s-a început înlocuirea căii ferate cu una cu ecartament lat, dar în vara anului 1941, după declanșarea războiului germano-sovietic, armatele române au eliberat nordul Bucovinei și procesul a fost inversat.

După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, aceste regiuni au devenit părți componente ale RSS Ucrainene din cadrul URSS, iar calea ferată cu ecartament normal a fost schimbată cu una cu ecartament lat (1520 mm).

Note

Legături externe

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.