Bunești, Brașov
Bunești, vechea denumire românească Bundorf, (în dialectul săsesc Bondorf, Bondref, Bodndref, în germană Bodendorf, Budendorf, în maghiară Szászbuda) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.
| Bunești | |
| Bodendorf | |
| — sat și reședință de comună — | |
Biserica evanghelică fortificată din satul Buneşti (monument istoric) | |
Bunești Bunești (România) | |
Bunești Bunești (Județul Brașov) | |
| Coordonate: 🌍 | |
|---|---|
| Țară | România |
| Județ | Brașov |
| Comună | Bunești |
| SIRUTA | 40713 |
| Altitudine[1] | 492 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 810 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 507035 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [2] |
| Prezență online | |
| Poziția localității Bunești | |
| Bunești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 | |
Date geologice
În subsolul localității se găsește un masiv de sare[3].
Personalități
- Georg Soterius (1673-1728), teolog luteran, primul dascăl al țarinei Ecaterina I a Rusiei
- Eugen A. Pora (1909-1981), zoolog, ecofiziolog și oceanograf, membru titular al Academiei Române.
Evenimente locale
Cununa florilor Arhivat în , la Wayback Machine. Este un obicei de vară ce are loc în ziua de Sf. Petru și Pavel. O sărbătoare a florilor, a vegetației abundente ce aduce speranță în rodnicia pământului. În satul Bunești, acestui obicei, pe lângă semnificația de celebrare a zeului arhaic al vegetațieie i s-a atribuit și o altă trăsătură. Este vorba despre caracterul patriotic și revoluționar al cântecelor intonate cu această ocazie, „cununa” fiind dedicată eroilor căzuți în luptele pentru eliberarea Ardealului.
Turism
Galerie de imagini
- 1826 - Danga pentru vitele din Bunești
- Altarul bisericii evanghelice
- Bolta
- Coronamentul amvonului
- Frescă decapată de sub tencuială
- Exponate din micul muzeu amenajat într-o anexă
Note
- Google Earth
- x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României