Boian, Cluj

Așezarea romană (plasată extravilan între Boian și Ceanu Mare) este înscrisă pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj[3], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015.

În Evul Mediu sat românesc, aparținând domeniului latifundiar din Ghiriș-Sâncrai (azi Câmpia Turzii).

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 110) apare sub numele de Bedets. La vest de sat pe hartă este marcat prin semnul π locul public de pedepsire a delicvenților în perioada medievală.

Vechea biserică din lemn din Câmpia Turzii (Ghiriș-Sâncrai) a fost demontată în 1932, iar materialele de constructie au fost donate parohiei greco-catolice din Boian, județul Cluj, care le-a folosit la ridicarea unei Biserici Greco-Catolice.

Biserica nouă a parohiei Boian a fost sfințită în prima duminică după Rusalii în 2017, numită și duminica Tuturor Sfinților, de Mitropolitul Andrei al Clujului. Construcția locașului de cult a început în anul 2010 și s-a desfășurat cu sprijinul credincioșilor și al autorităților locale.

• Vechea Biserică Greco-Catolică de lemn din Câmpia Turzii (Ghiriș-Sâncrai), mutată la Boian in 1932
• Boian, ieșirea spre Câmpia Turzii
• Biserica nouă și cea veche
• Biserica nouă și cea veche
• Boian, din sus de sat
• Boian, din sus de sat

• Lista monumentelor istorice din județul Cluj
• Biserica de lemn din Câmpia Turzii

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
• „Tri păcurărași”, variantă locală a baladei „Miorița”, 19 aprilie 2012, Monika Krajnik, Adevărul