Biserica ortodoxă din Fabric, Timișoara

Ortodocșii români și sârbi din cartierul Fabric foloseau în comun Biserica Sfântul Gheorghe din actuala Piață Traian, care a fost construită în anul 1745, însă, începând din anul 1873 cele două comunități încep să se separe, iar în urma unei hotărâri judecătorești din 1901 biserica a rămas comunității sârbești.[4] Credincioșii români au trecut la biserica Sfântul Ilie, pe malul Begăi, biserică construită tot sub jurisdicție sârbească în 1826, după planurile protopopului Vasile Georgevici.[5] După despărțirea ierarhică din 1865 a bisericilor ortodoxe sârbești și românești, biserica s-a afiliat Episcopiei Aradului.

În urma amenajării cursului Begăi, în anul 1910 se hotărăște demolarea vechii biserici și construirea alteia cu același hram în Piața Morii, după planurile arhitectului László Székely.[4] Lucrările au început în anul 1912 și au fost finalizate în vara anului 1913. Pe locul vechii biserici a fost amplasată o cruce, pe care există inscripția:[5]

„Crucea aceasta a fost pusă aici în anul 1928 pe locul altarului bisericii ortodoxe române demolate în anul 1913”

Ca model a fost ales stilul arhitectonic al Catedralei mitropolitane din Sibiu. Simultan s-a construit și o școală confesională. Fondurile pentru construcție au fost alocate de primărie, iar cheltuielile cu pictura, sculptura și construirea școlii confesionale fiind suportate de comunitatea bisericească. Biserica a fost pictată de Ioan Zaicu, iar sculptura și tâmplăria au fost executate de Nistor și Iosif Bosioc (Busuioc).[2]

Sfințirea noii biserici s-a desfășurat în toamna anului 1913, în 22 septembrie (stil vechi) / 5 octombrie (stil nou).[2]

În 25 decembrie 1929 biserica a fost vizitată de către primul patriarh al României, Miron Cristea.[5]

• Materiale media legate de Biserica ortodoxă „Sfântul Ilie” din Fabric la Wikimedia Commons
• Situl oficial Arhivat în 29 decembrie 2011, la Wayback Machine.