Biserica Sfântul Nicolae din Făgăraș

Biserica Sf. Nicolae din Făgăraș este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Făgăraș.[1] În Repertoriul Arheologic Național monumentul apare cu codul 40287.06.[2]

Biserica a fost construită de Constantin Brâncoveanu. După unirea cu Biserica Romei episcopul Ioan Giurgiu Patachi a mutat sediul episcopiei de la Alba Iulia la Făgăraș, unde a ridicat la rang de catedrală episcopală biserica „Sf. Nicolae”. Atunci titulatura episcopiei a fost schimbată în Episcopia de Făgăraș și Alba Iulia, care s-a păstrat până în prezent.

Episcopul Ioan Giurgiu a obținut de la papa Inocențiu al XIII-lea, prin Bulla Rationi congruit din 1721, canonizarea independenței Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia față de Arhidieceza de Alba Iulia și supunerea ei formală față de Arhiepiscopia de Esztergom.[3]

Instalarea noului episcop unit a avut loc la Făgăraș de sărbătoarea Schimbării la Față, în ziua de 6 august^{17 august} 1723.[4] Instalarea s-a făcut prin citirea, în limba română, a Bullei episcopale și a Diplomei imperiale, iar preoții și protopopii au săvârșit slujba în rit bizantin, în limba română.

Biserica „Sf. Nicolae” a servit drept catedrală episcopală din 1723 până în 1737. Aici a slujit și episcopul Ioan Inocențiu Micu-Klein, cel care a hotărât mutarea sediului episcopal de la Făgăraș la Blaj, unde a ridicat ulterior Catedrala „Sfânta Treime”. Biserica „Sf. Nicolae” din Făgăraș a devenit biserică vicarială, sediu al vicariatului greco-catolic de Făgăraș. Din 1948, când autoritățile comuniste au interzis Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, lăcașul a fost înapoiat Bisericii Ortodoxe Române.

Între anii 1994-1998 s-a realizat restaurarea și recondiționarea picturii bisericii. Restauratori au fost pictorii Virginia Videa și Gheorghe Zaharia. Restaurarea iconostasului a fost făcută de către pictorul Dorin Handrea din București.[5]