Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Focșani

Biserica a făcut parte din ansamblul fostei mănăstiri cu hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul" fiind ctitorită de domnitorul Țării Românesti Grigore Ghica în anul 1661. Această mănăstire a fost înălțată în partea munteană a orasului Focsani, chiar lânga hotarul ce despărțea pâna la Unirea din 1859 cele două țări. În prezent Biserica acestei manastiri se află în gradina publică a orașului Focșani.

Acestei mănăstiri i-au fost oferite danii în decursul anilor de către: Al. Ipsilanti, Duca Vodă, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Mihail Racoviță. Datorită acestor danii mănăstirea a devenit una dintre cele mai înstărite din zonă având proprietăți în Focșani cât și în zonele viticole învecinate. Mănăstirea a suferit modificări de pe urma cutremurelor, incendiilor și a năvălitorilor străini. În 1854 a ars mănăstirea, dar biserica a supraviețuit.

În trecut Biserica a fost construită din cărămidaă pe fundație de piatră, în formă de cruce cu 3 abside și cu împărtirea clasică: pronaos, naos și altar. Până la restaurarea din 1977 în interior s-au păstrat mici porțiuni de pictură, fațadele erau tencuite și decorate cu două rânduri de firide suprapuse. În interior erau circa 23 icoane, 9 candele, cădelnițe, obiecte de argint, cărți grecești, românești, odoare, policandru, sfetnice, veșminte. Biserica a fost restaurată după cutremurul din 1977, forma în care se află și acum.[4].

Mănăstirea a fost martora unui eveniment important. La 21 septembrie 1845 s-a oficiat cununia religioasă a domnitorului Gheorghe Bibescu cu Marițica Văcărescu-Ghica (1815-1859), fiica poetului Nicolae Văcărescu. Nas fiind Mihail Sturdza, domnitorul Moldovei.