Banca Chrissoveloni din București

Banca Chrissoveloni din București este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București.[1]

Clădirea fostei bănci Chrissoveloni, situată pe str. Lipscani nr. 16, aflată actualmente în patrimoniul BNR a fost construită în perioada 1923-1929 după proiectul arhitectului George Matei Cantacuzino.[2] Un al doilea corp de clădire a fost ridicat pe strada Stavropoleos nr. 7 după planurile arhitectului August Schmiedigen. Astfel, clădirea a fost concepută cu 2 intrări, cea din str. Lipscani fiind destinată clienților băncii, iar cea de pe str. Stravopoleos, era destinată angajaților. Între cele 2 fațade, există o diferență de nivel cea din str. Stravopoleos fiind mai înaltă.[3]

În 1929, imediat după finalizarea construcției, la Paris a fost publicat un album cu 64 de planșe, intitulat „Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest, G.M. Cantacuzene”, în care arhitectul George Matei Cantacuzino afirmă că a conceput un palat a cărui funcție, în viziunea sa, era una strict utilitară.[2]

Astfel, la subsolul amenajat pe 2 niveluri se aflau seifurile băncii, la parter ghișeele de relații cu publicul și birourile funcționarilor, la etajul 1 birourile directorilor de rang mai mic, la etajul 2 era biroul lui Chrissoveloni și alte săli de întâlniri. La ultimele etaje ale edificiului au fost construite o cantină, dotată cu bucătărie, cămară proprie și sală de mese, o sală de sport cu vestiare si o frizerie.[3]

Palatul Chrissoveloni a fost cumpărat de Banca Națională a României în momentul când Banca Chrissoveloni era în prag de faliment și activitățile i-au fost mutate, până în 1948, în Palatul Suțu, azi Muzeul Municipiului București. După 1990, palatul a devenit sucursala București a BNR și a fost restaurat sub coordonarea arhitecților Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică și Eliodor Popa.[4]

În 2016, la Editura Meronia, a apărut albumul „Restaurarea Palatului Chrissoveloni, Sucursala Municipiului București a Băncii Naționale a României", sub coordonarea arhitectului Gabriel Tureanu și cu un cuvânt-înainte de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României. Albumul cuprinde 112 pagini, cu numeroase fotografii actuale și de arhivă.[4]