Bătălia de pe Neretva (film)

Bătălia de pe Neretva[4] sau Bătălia de la Neretva[5] (în sârbocroată Bitka na Neretvi / Битка на Неретви) este un film de partizani iugoslav din 1969. Filmul a fost scris de Stevan Bulajić și Veljko Bulajić și regizat de Veljko Bulajić. Se bazează pe evenimente adevărate din al doilea război mondial. Bătălia de pe Neretva a fost un plan strategic al unui atac combinat al puterilor Axei în 1943 împotriva partizanilor iugoslavi. Planul a fost cunoscut și sub numele de a patra ofensivă a dușmanului și a avut loc în zona râului Neretva, în Bosnia și Herțegovina.

Bătălia de pe Neretva
Rating
Titlu originalBitka na Neretvi
Genfilm de război[1]
dramă
film de acțiune
film de partizani 
RegizorVeljko Bulajić[2] 
ScenaristVeljko Bulajić
Ugo Pirro[*] 
ProducătorHenry T. Weinstein[*][[Henry T. Weinstein (producător de film american)|]]
Steve Previn[*][[Steve Previn (film and TV director)|]] 
DistribuitorAmerican International Pictures 
Director de imagineTomislav Pinter[*] 
MuzicaBernard Herrmann 
DistribuțieYul Brynner[3]
Curd Jürgens[3]
Hardy Krüger[3]
Franco Nero[3]
Sylva Koscina[3]
Orson Welles[3]
Anthony Dawson[*][3]
Serghei Bondarciuk
Milena Dravić[3]
Bata Živojinović
Ljubiša Samardžić
Stojan Aranđelović[*]
Franco Nero (Mario Riva[*])[3]
Kole Angelovski[*][[Kole Angelovski (Macedonian film actor and director)|]]
Faruk Begoli[*][[Faruk Begoli (actor kosovar)|]][3]
Pavle Vujisić
...încă 16 
Premiera 
Durata175 min. 
Țara Germania
 Iugoslavia
 Italia
 Statele Unite ale Americii 
Locul acțiuniiBosnia și Herțegovina 
Limba originalălimba engleză
limba germană 
NominalizăriPremiul Oscar pentru cel mai bun film străin ()
International Submission to the Academy Awards[*][[International Submission to the Academy Awards (A film submitted for Academy Awards consideration by a country's approved organization (jury or committee).)|]] (Iugoslavia, ) 
Prezență online

Bătălia de pe Neretva este cel mai scump imagine film realizat în SFR Iugoslavia.[6] A fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, [7] la un an după ce Serghei Bondarciuk (care a jucat rolul lui Martin în Neretva) a câștigat acest premiu cu filmul Război și pace. Coloana sonoră pentru versiunile în limba engleză a fost compusă de Bernard Herrmann. Coloana sonoră a fost lansată de Societatea de înregistrare Entr’acte în 1974. A fost relansat de Southern Cross Records pe CD.

Unul dintre afișele originale pentru versiunea în limba engleză a filmului a fost realizat de Pablo Picasso. Potrivit lui Bulajić, celebrul pictor a acceptat să-l facă fără plată, solicitând doar un lot cu cele mai bune vinuri iugoslave.

Prezentare

Filmul are loc la începutul anului 1943 în Iugoslavia ocupată de germani. Armata germană a lansat o operațiune militară (planul Weiss al lui Hitler) împotriva partizanilor iugoslavi. Partizanii, în număr de 4.500 de persoane, dintre care mulți sunt răniți și/sau bolnavi de tifos, sunt înconjurați în defileul râului Neretva din Bosnia. Un singur pod este peste râu, iugoslavii trebuie să-l apere împotriva forțelor inamice superioare (de multe ori în raportul 1 la 10). Comandantul Iosip Broz Tito nu apare în film, dar este menționat.

Singura salvare pentru partizani și mii de refugiați civili este să scape peste podul de pe râul Neretwa. Podul este aruncat în aer, iar germanii își trimit forțele, așteptând ca partizanii să iasă din încercuire. Cu toate acestea, partizanii construiesc repede un pod temporar și traversează în cealaltă parte a defileului, unde se angajează în luptă cu cetnicii.

Distribuție

Producție

Bătălia de pe Neretva a fost prima dintre producțiile de film foarte bine sponsorizate de stat despre al doilea război mondial. A avut un buget foarte mare pentru această perioadă și zonă, aprobat de președintele iugoslav Iosip Broz Tito. Diferite surse indică o sumă variind între 4,5 milioane și 12 milioane dolari americani. Vedete mondiale precum Serghei Bondarciuk, Yul Brynner, Franco Nero, Orson Welles și altele au jucat în acest film.

Filmat în peste 16 luni cu fonduri de la peste 58 de companii din Iugoslavia, filmul a prezentat un batalion combinat de 10.000 de soldați ai Armatei Populare Iugoslave (JNA). Patru sate și o cetate au fost construite pentru film și distruse. Câteva tancuri sovietice T-34 ale Armatei Populare Iugoslave, modificate pentru a arăta ca panzerele germani, au avut aceeași soartă.

Un pod feroviar peste Neretva din Jablanica a fost distrus. Justificarea regizorului Bulajić pentru demolarea podului, în loc de crearea unor imagini în studio, a fost că acesta va deveni o atracție turistică. Podul a fost astfel aruncat în aer, dar, din cauza faptului că niciunul dintre materialele video filmate nu au putut fi folosite din cauza fumului des care a făcut imposibil să se vadă ceva, s-a decis ca podul să fie reparat și distrus din nou. Problema cu fumul excesiv a apărut din nou, iar scenele cu podul care este aruncat în aer au fost filmate în cele din urmă folosind o replică de dimensiunea mesei într-o scenă acustică din Praga. Publicul iugoslav a fost informat deseori cu privire la evoluția filmărilor prin intermediul unor relatări din presa scrisă a țării.[8] [9]

Recepție

În 1999, un sondaj al fanilor filmului croat a considerat că este unul dintre cele mai bune filme iugoslave. [10] Oamenii din întreaga fostă Iugoslavie încă se bucură de acest film și este lăudat pentru bugetul său mare și forța sa emoțională.

Referințe

  1. http://www.imdb.com/title/tt0064091/, accesat în Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. Filmportal.de
  3. http://www.imdb.com/title/tt0064091/fullcredits, accesat în Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. Bătălia de pe Neretva, istoriafilmului.ro
  5. Bătălia de la Neretva, imdb.com
  6. Bitka na Neretvi
  7. „The 42nd Academy Awards (1970) Nominees and Winners”. oscars.org. Accesat în .
  8. Glumci na služenju vojske!;Plavi vjesnik, July 1968
  9. Najveći honorari Bati i Ljubiši!;Plavi vjesnik, July 1968
  10. "Tko pjeva, zlo ne misli" najbolji hrvatski film svih vremena!”. Slobodna Dalmacija (în Croatian). . Accesat în .

Legături externe

Vezi și

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.