Aurel Baranga

Biografie

A obținut bacalaureatul la Liceul „Matei Basarab” din București în 1931 și a absolvit Facultatea de Medicină în 1938.

Baranga a debutat cu versuri în revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi.[7] Aurel Baranga a editat, împreună cu Gherasim Luca, Paul Păun și Sesto Pals, revista de avangardă Alge. Scriitorul a colaborat la revista de avangardă unu, editată de Sașa Pană și Moldov. În 1948, a scris textul imnului României comuniste din anii 1948-1953 "Zdrobite cătușe", muzica fiind compusă de Matei Socor. Tot în 1948, Aurel Baranga a primit ca „sarcină de partid” să înființeze revista de satiră și umor Urzica.[8] Din 1949 și până la sfârșitul vieții (10 iunie 1979) a fost redactor-șef la Urzica.[7]

În anii 1969-1974 a fost membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Român[9]. Conform[10] ar fi locuit în Israel in anii 1970.

Viață personală

A fost căsătorit cu actrița Marcela Rusu, fosta soție a lui Alexandru Bârlădeanu. Aurel Baranga a avut un fiu, Harry Baranga.[11]

Opere
  • Poeme în abis, 1933
  • Ninge peste Ucraina, 1945
  • Marea furtună, Fundația pentru literatură și artă, București, 1946
  • Bal în Făgădău, comedie proletcultistă, 1946
  • Vocea Americii, 1948
  • Recolta de aur, 1949
  • Sufletul arendașoaiei, 1949
  • Iarbă rea. Piesă în trei acte, Editura de stat, București, 1949 (prefațată de Sanda Diaconescu)
  • Pentru fericirea poporului, în colaborare cu Nicolae Moraru (acel „rusificator al culturii românești”[12]), 1950
  • Bulevardul Împăcării, 1950
  • Voința de pace a popoarelor nu poate fi înfrântă, 1951
  • L'ivraie, Éditions "Le Livre", București, 1952
  • Ill weed (Iarbă rea), piesă în trei acte, "The Book" Pub. House, București, 1952
  • Teatru: Iarbă rea. Pentru fericirea poporului. Bulevardul Împăcării. Într-o noapte de vară. Cântecul libertății. Mielul turbat, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1953
  • Mielul turbat. Comedie în trei acte, Consiliul Central al Sindicatelor, București, 1954
  • Arcul de triumf, 1954
  • Rețeta fericirii sau "Despre ceva ce nu se vorbește". Piesă în trei acte, ESPLA, București, 1957
  • Teatru, ESPLA, București, 1959 (2 vol.)
  • Adam și Eva, 1963
  • Sfântul Mitică Blajinul, 1965
  • Fii cuminte, Cristofor!, 1965
  • Opinia publică, 1967
  • Comedii: Bulevardul Împăcării. Mielul turbat. Rețeta fericirii. Siciliana. Adam și Eva. Opinia publică, Editura pentru Literatură, București, 1967
  • Poezii, Editura pentru Literatură, București, 1968
  • Interesul general, 1971
  • Tipuri și tertipuri. Dosar de fișe pentru o eventuală caracterologie socială, Editura Politică, București, 1971
  • Simfonia patetică, epopee dramatică în două părți și 10 tablouri, Colecția Rampa, Editura Eminescu, București, 1974 (prezentare grafică de Armand Crintea)
  • Teze și paranteze. Articole din ziare și publicații periodice între 1970 și 1973, Editura Eminescu, București, 1974
  • Viața unei femei, dramă politică în două părți, Colecția Rampa, Editura Eminescu, București, 1976, (prezentare grafică de Armand Crintea)
  • Satirice, Editura Eminescu, București, 1977 (cuvânt înainte de Nicolae Balotă)
  • Fabule, Editura Eminescu, București, 1977 (copertă de Petre Hagiu și pseudo-prezentare de Șerban Cioculescu)
  • Jurnal de atelier, eseuri, Editura Eminescu, București, 1978

În alte limbi
  • A dudva („Iarbă rea”), traducere în limba maghiară de Andor Karács, București, 1950.[13]

Premii, distinctii
  • Premiul de stat al Republicii Socialiste Romania

Scenarii de film
  • Viața învinge (1950, Dinu Negreanu)
  • Premiera (1976)

Note
  1. Autoritatea BnF, accesat în
  2. Aurel Baranga, Opća i nacionalna enciklopedija
  3. Баранга Аурел, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​
  4. Autoritatea BnF, accesat în
  5. https://revistaurzica.ro/o-personalitate-pe-zi-dramaturgul-si-poetul-aurel-baranga/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. Ce preț au scriitorii?
  7. „La o nouă lectură: Aurel Baranga de Alex. Ștefănescu”. Arhivat din original la . Accesat în .
  8. „De la Furnica la Urzica”. Arhivat din original la . Accesat în .
  9. Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, B., Albatros, 1977, p. 55
  10. Enciclopedia dentității Romanesti, București,Editura Litera,1971
  11. Adio unui poet de profesie apatrid - Tudor Eliad
  12. Vladimir Tismăneanu despre „sfertodoctul” N. Moraru
  13. Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, București, 1966, p. 261.

Bibliografie
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.