Anton Bacalbașa

Anton Bacalbașa (n. 21 februarie 1865, Brăila – d. 1 octombrie 1899) a fost ziarist, prozator și traducător român, creatorul personajului literar Moș Teacă. Împreună cu Ion Luca Caragiale a creat și redactat prima serie (1893) a revistei umoristice "Moftul român".

Date personale
Anton Bacalbașa

Născut	21 februarie 1865 Brăila, Principatele Unite Române
Decedat	1 octombrie 1899 (34 de ani) București, România
Cauza decesului	cauze naturale (pneumonie)
Cetățenie	România
Ocupație	poet scriitor activist pentru drepturile omului critic literar[*] jurnalist politician
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Influențat de	Ion Luca Caragiale
Partid politic	Partidul Conservator

A făcut parte din mișcarea muncitorească și a colaborat la "Contemporanul" și la publicațiile socialiste Emanciparea, Drepturile omului.

Date biografice

Anton Bacalbașa, fiul serdarului Costache Bacalbașa și al soției sale Aneta Bobescu, fost șef al poliției orașului, s-a născut la Brăila. A fost frate cu Constantin Bacalbașa. Considerat "unul dintre cei mai mari poeți ai prozei gazetărești" a fost și un poet liric. Înainte să devină umoristul plin de vervă și de spirit și polemistul redutabil care a fost stimat până și de adversarii săi[1], creatorul lui Moș Teacă și apropiatul colaborator al lui Caragiale la Moftul român, și-a făcut debutul, în 1880, la Literatorul lui B. Florescu, Al. Macedonski și Th. Stoenescu, cu poezii lirice care vădeau resursele impresionante ale talentului său (vezi între altele La Rosmersholm).
Anton Bacalbașa a fost și întemeietorul revistei Adevărul literar.

A susținut valabilitatea artei cu tendință și a argumentat inconsistența conceptului "artă pentru artă".

A fost un popularizator al ideilor marxiste și unul dintre primii intelectuali marxiști din România. A publicat de asemenea în ziare socialiste (până în 1895): "Emanciparea", "Literatorul", "Mesagerul Brăilei", "Dezrobirea", "Democrație socială", "Munca", "Lumea nouă", "Drepturile omului".[2]^{:p. 49}

Ales în 1894 în Consiliul General al P.S.D.M. din România.

Operă literară

Proză satirică la adresa vieții cazone:

Moș Teacă (1893), cea mai importantă operă a sa, care satirizează tipul subofițerului mărginit și tiran din armata acelei epoci;
Din viața militară

În alte limbi

Kardlap kapitány (Moș Teacă), traducere în limba maghiară de Kerekes György, Bukarest, 1959.[3]

Filatelie

În anul 1965, Poșta Română a pus în circulație o marcă poștală, cu valoarea nominală de 55 de bani, care reprezintă portretul lui Anton Bacalbașa, în cadrul seriei Aniversări culturale.

Note, referințe

Hașdeu, ținta permanentă a atacurilor sale vehemente - mai ales în epoca sa "spiritistă" - l-a apreciat totuși foarte mult ca gazetar.
La moartea lui Tony subscrie printr-o declarație publică la elogiul pe care Caragiale îl face ilustrului dispărut.
Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, Chișinău, 2010
Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 244.

Note

Petre Pintilie - Brăila, Editua Tineretului, București, 1966, pag. 154
Dicționar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, București, 1993, vol I

Vezi și

Listă de umoriști români

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[1] Hașdeu, ținta permanentă a atacurilor sale vehemente - mai ales în epoca sa "spiritistă" - l-a apreciat totuși foarte mult ca gazetar.
La moartea lui Tony subscrie printr-o declarație publică la elogiul pe care Caragiale îl face ilustrului dispărut.

[2] Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, Chișinău, 2010

[3] Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 244.