Alexandru Cisar

Alexandru Teodor Cisar (n. 1880, București – d. 1954, București) a fost, începând din 1920, episcop romano-catolic al Diecezei de Iași, iar din 1924 arhiepiscop al Arhidiecezei de București. În anul 1949 a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Mănăstirea franciscană din Orăștie, după ce a fost anchetat de Securitate.

Alexandru Cisar
Date personale
Născut
București, România
Decedat (61 de ani)
București, România
ÎnmormântatCimitirul Bellu
Cetățenie România
ReligieBiserica Catolică[1]
Ocupațieteolog[*]​
preot catolic[*]​
episcop catolic[*]​
Limbi vorbitelimba română
Funcția episcopală

La 1 august 1953, în preziua Festivalului Internațional al Tineretului, i s-a permis întoarcerea la București.[2]

Originea și studiile

Tatăl său era de origine ceh, iar mama sa șvăboaică. Între 1899-1903 a fost alumn al Colegiului de Propaganda Fide din Roma.

Instrumentalizarea de către regimul comunist

În data de 2 august 1953 a participat la deschiderea Festivalului Internațional al Tineretului, în tribuna oficială a Stadionului 23 August, alături de patriarhul Justinian Marina. Conform unei note informative arhiepiscopul a fost purtat „ca pe niște moaște pe la toate spectacolele și manifestările Festivalului, spre a fi văzut bine de delegații străini, cum că este liber și se bucură de toate drepturile și favorurile regimului din RPR.”[3]

Moartea suspectă

În data de 3 ianuarie 1954 a celebrat ultima liturghie. A murit în ziua de 7 ianuarie 1954 în circumstanțe suspecte, probabil otrăvit de Securitate.[4] Cu prilejul unei ședințe a Biroului Politic al CC al PMR din același an, Gheorghe Gheorghiu-Dej a declarat: „A murit [Cisar]. Cauzele morții pot fi diferite. Părerea mea este că nu a murit subit, după festival. N-o să cercetăm noi acum cine l-a omorât.”[5]

A fost înmormântat în București, în cripta de sub capela Sfânta Ana a cimitirului catolic "Bellu", construită în 1875.

Note
  1. Catholic-Hierarchy.org, accesat în
  2. Marius Oanță, Arhiepiscopul romano-catolic Alexandru Theodor Cisar, un opozant „înverșunat” al regimului comunist, în: Florentin Olteanu ș.a. (coord.), Opoziție și solidaritate în comunism, Presa Universitară Clujeană, 2018, p. 50.
  3. Oanță, Op. cit., p. 51.
  4. Oanță, Op. cit., p. 54.
  5. Idem.


Predecesor:
Nicolae Iosif Camilli		 Episcop romano-catolic de Iași
1920 – 1924		 Succesor:
Mihai Robu
Predecesor:
Raymund Netzhammer		 Arhiepiscop romano-catolic de București
1924 – 1954		 Succesor:
Ioan Robu


This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.