Alexandru Sterca-Șuluțiu

Alexandru Sterca-Șuluțiu provine dintr-o familie nobiliară română din Transilvania, din zona Cărpinișului. A studiat la Abrud, Alba Iulia și Blaj, unde s-a pregătit pentru preoție în Seminariul diecezan din Mica Romă. Pe 8 noiembrie 1814 s-a căsătorit cu Ana Aron de Bistra, iar la 6 decembrie 1814 a fost hirotonit preot. Soția sa a murit pe 18 februarie 1818, iar el a rămas preot văduv, după care, peste ani, a fost consacrat ca episcop pentru Eparhia de Făgăraș. A încetat din viață la 7 septembrie 1867 la Blaj, la vârsta de 73 de ani. A fost înmormântat în cimitirul de lângă Biserica Grecilor din Blaj, loc unde este înmormântat și canonicul și savantul blăjean Timotei Cipariu.

În anul 1836 a devenit vicar al Vicariatului unit al Silvaniei și Protopop al Șimleului. În Sinodul electoral din 30 septembrie 1850 a fost ales pe locul întâi drept candidat pentru scaunul episcopal de Făgăraș (ce sediul la Blaj). Pe 18 noiembrie 1850 a fost numit, iar pe 22 iulie 1851, a fost consacrat episcop în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea, de către episcopul Vasile Erdeli.[3] Pe 6 decembrie 1853, Papa Pius al IX-lea a scos Episcopia română-unită de Făgăraș de sub jurisdicția mitropolitană și primațială a arhiepiscopului de Strigoniu (Esztergom) și a înălțat-o la demnitatea de arhiepiscopie și mitropolie. Prin acest act episcopul Alexandru Sterca-Șuluțiu a devenit totodată arhiepiscop și mitropolit al Bisericii Române Unite, Provincie ecleziastică de sine stătătoare. Pe 28 octombrie 1855 a fost instalat în noua calitate printr-o mare solemnitate desfășurată în Catedrala "Sfânta Treime" a Blajului în prezența nunțiului apostolic de la Viena, cardinalul Michele Viale-Prelà.

Episcopul a primit multe distincții și titluri, între altele:[4]

• Crucea de Cavaler al ordinului imperial Franz Joseph, 1850
• Comandor al Ordinului Imperial Leopold, 1851
• Prelat al Sfinției Sale, Papa Pius al IX-lea, 1855
• Asistent la tronul pontifical și Conte roman (titlu nobiliar pontifical), 1855
• Consilier secret imperial, 1856
• Ordinul imperial austriac al Coroanei de Fier de clasa 1-a, 1860

• Istoria Horei[5] și a Românilor din Munții Apuseni (rămasă în manuscris)

• O piață din Timișoara precum și străzi din Alba Iulia, Mediaș , Șimleu Silvaniei și Turda îi poartă numele.

• Nicolae Edroiu: O lucrare istorică inedită a lui Alexandru Sterca-Șuluțiu, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj, XXV, 1982, p. 287-294;
• Corina Teodor: Un spirit polemic: Alexandru Sterca-Șuluțiu, în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Șincai" al Academiei Române, Târgu Mureș, 1999;
• Preocupările istorice ale lui Alexandru Sterca-Șuluțiu (1794-1867), în volumul "Stat, societate, națiune. Interpretări istorice", îngrijit de Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor, Cluj, Editura Dacia, 1982.
• Ioan Chindriș, Alexandru Sterca Șuluțiu în apărarea lui Iancu de Hunedoara, în vol. Transilvanica, Cluj-Napoca, 2003, p. 253-276.

• Ioana-Mihaela Bonda, Mitropolia Română Unită în timpul păstoririi lui Alexandru Sterca-Șuluțiu (1853-1867), Presa Universitară Clujeană, 2008.

• Nicolae Edroiu: Opera istoriografică a primului mitropolit al Blajului, Alexandru Șterca-Șuluțiu Arhivat în 23 august 2006, la Wayback Machine.
• Resurse Catolice - Mitropolitul Alexandru Șterca Șuluțiu Arhivat în 7 februarie 2009, la Wayback Machine.
• Episcopul Alexandru Șterca-Șuluțiu

• Mormântul lui Alexandru Sterca-Șuluțiu din cimitirul bisericii Sfinții Arhangheli din Blaj
• Mormântul lui Alexandru Sterca-Șuluțiu din cimitirul bisericii Sfinții Arhangheli din Blaj