Aleksandr Glazunov
Aleksandr Konstantinovici Glazunov (în rusă Александр Константинович Глазунов, transliterat: Aleksandr Konstantinovici Glazunov, n. 10 august S.V. 29 iulie 1865 – d. 21 martie 1936) a fost un compozitor, profesor de muzică și dirijor rus, din perioada romantismului rusesc târziu.
| Aleksandr Glazunov | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4] Sankt Petersburg, Imperiul Rus[5][6][7] |
| Decedat | (70 de ani)[8][9][1][10] Paris, Franța[7][11][12] |
| Înmormântat | cimitirul Tihvin[*] |
| Frați și surori | Dmitri Konstantinovici Glazunov[*] |
| Cetățenie | Imperiul Rus Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
| Ocupație | compozitor dirijor pedagog[*] muzicolog[*] profesor de muzică[*] cadru didactic universitar[*] pianist |
| Limbi vorbite | limba rusă[13][14] |
| Gen muzical | simfonie muzică clasică |
| Premii | Artist al Poporului al RSFS Rusă[*] |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | String Quartet No. 2[*] Saxophone Concerto[*] |
Biografie
A fost director al Conservatorului Sankt Petersburg în perioada 1905 - 1928 și a reorganizat instituția în urma Revoluției Bolșevice. A continuat să conducă cu numele Conservatorul până în 1930, deși plecase din URSS definitiv încă din 1928.[15] Cel mai cunoscut student al Conservatorului din acea perioadă a fost Dmitri Șostakovici.
Glazunov a reconciliat naționalismul și cosmopolitanismul în muzica rusească. Deși succesor direct al naționalismului Balakirev, el tindea mai mult spre grandoarea epică a lui Borodin, absorbind mai multe alte influențe, printre care virtuozitatea orchestrală a lui Rimski-Korsakov, lirica lui Ceaikovski și contrapunctul lui Taneiev. Slăbiciunile lui erau un academicism care uneori îi copleșea inspirația și un eclecticism care putea scotea și ultimul strop de originalitate în muzica lui. Compozitori tineri, cum ar fi Prokofiev și Șostakovici îi considerau muzica depășită, recunoscând totuși că el rămânea un compozitor cu o reputație impunătoare și o influență stabilizatoare într-o vreme zbuciumată de tranziție.[16]
Lucrări
Balet
- 1897 Raimonda (Раймонда, op. 57)
- 1898 Anotimpurile (Времена года)
- 1899 Domnișoara servitoare (Барышня-служанка cunoscută și ca Les Ruses d'amour)
- 1909 Musica de scenă pentru Salomé (op. 90)
- 1913 Regele Iudeilor (Царь Иудейский, op.95)
Simfonii
- Simfonia nr. 1 în mi major op.5 „Slava” (1881)
- Simfonia nr. 2 în fa diez minor op.16 „În memoria lui Liszt” (1886)
- Simfonia nr. 3 în re major op.33 (1890)
- Simfonia nr. 4 în mi bemol major op.48 (1893)
- Simfonia nr. 5 în si bemol major op.55 (1895)
- Simfonia nr. 6 în do minor op.58 (1896)
- Simfonia nr. 7 în fa major op.77 "Pastorale" (1902)
- Simfonia nr. 8 în mi bemol major op.83 (1906)
- Simfonia nr. 9 în re minor (incompletă, 1909)
Alte lucrări orchestrale
- Stenka Razin, poem simfonic op.13 (1885)
- Pădurea, fantezie op.19 (1887)
- Marea, fantezie op.28 (1889)
- două Concerte pentru pian:
- Concertul nr. 1 pentru pian în fa minor op.92 (1911)
- Concertul nr. 2 pentru pian în si bemol major op.100 (1917)
- Concertul pentru suaxofon și orchestră de coarde în mi bemol major op.109 (în colaborare cu S. Rascher, 1933)
- Concert pentru vioară și orchestră, op.82 (1903)
Note
- Autoritatea BnF, accesat în
- Alexander Glazunov, SNAC, accesat în
- Alexander Glazunov, Find a Grave, accesat în
- Aleksandr Glazunov, International Music Score Library Project, accesat în
- „Aleksandr Glazunov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- Глазунов Александр Константинович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- Archivio Storico Ricordi, accesat în
- Глазунов Александр Константинович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- „Aleksandr Glazunov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- Aleksandr Glazunov, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- Grove Music Online
- MGG Online
- Autoritatea BnF, accesat în
- CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - Schwarz, New Grove, 938.
- Schwarz, New Grove, 939–940.
Bibliografie
- Ossovski, Alexandr, Aleksandr Konstantinovici Glazunov: viața și creația; Sankt-Petersburg, Editura Alexander Siloti, 1907.
- Figes, Orlando, Natasha's Dance: A Cultural History of Russia (New York: Metropolitan Books, 2002). ISBN 0-8050-5783-8 (hc.).
- Huth, Andrew, Note la Warner 61434, Glazunov: Symphony No. 5; The Seasons; Royal Scottish National Orchestra dirijată de José Serebrier.
- Huth, Andrew, Note la Warner 61939, Glazunov: Symphony No. 8; Raymonda; Royal Scottish National Orchestra dirijată de José Serebrier.
- Huth, Andrew, Note la Warner 63236, Glazunov: Symphonies Nos. 4 and 7; Royal Scottish National Orchestra dirijată de José Serebrier.
- MacDonald, Ian, The New Shostakovich (Boston: Northeastern University Press, 1990). ISBN 1-55553-089-3.* Rimsky-Korsakov, Nikolai, Letoppis Moiei Muzîkalnoi Jizni (Saint Petersburg, 1909), publicat în engleză sub titlul My Musical Life (New York: Knopf, 1925, 3rd ed. 1942). ISBN n/a.
- Norris, Geoffrey și Marina Frolova-Walker, "Glazunov, Aleksandr Konstantinovich" în New Grove
- Schwarz, Boris, "Glazunov, Aleksandr Konstantinovich" în New Grove
- Taylor, Philip, note pentru Chandos 9751, Glazunov: Symphony No. 1, "Slavyanskaya"; Violin Concerto; Julie Krasko, vioară; Orchestra Simfonică a Academiei Ruse dirijată de Valery Polyansky.
- Volkov, Solomon, tr. Bouis, Antonina W., Testimony: The Memoirs of Dmitri Shostakovich (New York: The Free Press, a division of Simon & Schuster, Inc., 1995). ISBN 0-02-874052-1.
- Volkov, Solomon, tr. Bouis, Antonina W., Saint Petersburg: A Cultural History (New York: Harper & Row, 1979). ISBN 0-06-014476-9.
- Walsh, Stephen, Stravinsky, A Creative Spring: Russia and France, 1882-1934 (New York: Alfred A. Knopf, 1999). ISBN 0-679-41484-3.
- White, Eric Walter, Stravinsky: The Man and His Works (Berkeley și Los Angeles: University of California Press, 1966). Library of Congress Card Captalog Number 66-27667.