Alegeri locale în România, 2024

Următoarele alegeri locale în România vor avea loc la data de 9 iunie 2024, concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European ([[Parlamentul European|P.E.).[1][2][3]La alegerile locale, se votează pentru primarii din fiecare comună, oraș sau municipiu, pentru consilierii locali și pentru președinții consiliilor județene. Pentru a vota, trebuie îndeplinite următoarele cerințe: cetățenie română, vârsta de cel puțin 18 ani până în ziua alegerilor, domiciliul sau reședința stabilite în circumscripția electorală, și înregistrare pe listele electorale permanente sau temporare.

Principalii șase competitori politici la alegeri locale din 2024 sunt Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și PRO România (PRO). Pe lângă cei șase competitori politici principali anterior enumerați, la alegeri vor mai participa și alte formațiuni politice precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) sau Partidul Ecologist Român (PER) și Partidul Verde (PV/Verzii) în cadrul alianței AER pentru România (AER). Totodată, principalele două alianțe electorale în competiție în cadrul acestor alegeri locale sunt Coaliția Națională pentru România (CNR; alternativ Coaliția PSD-PNL de asemenea) respectiv Alianța Dreapta Unită (ADU).

Guvernul care va organiza următoarele alegeri locale este guvernul Ciolacu reprezentând Coaliția Națională pentru România (CNR) alcătuită din Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), inițial cuprinzând și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), această formațiune rămânând până în 2023.

Context

Anterioarele alegeri locale din 2020 au fost câștigate de Partidul Național Liberal (PNL), cu toate că Partidul Social Democrat (PSD) a obținut semnificativ mai mulți primari și președinți de consiliu județean (CJ) decât Partidul Național Liberal (PNL). În acest caz, câștigătorul de facto al alegerilor locale din 2020 a fost Partidul Social Democrat (PSD), în schimb câștigătorul de jure a fost Partidul Național Liberal (PNL), conform votului popular și, prin urmare, scorului politic general.

În plus, Alianța USR-PLUS (în prezent doar Uniunea Salvați România, USR, după ulterioara scindare a unei facțiuni opozante din acest partid care a devenit partidul Reînnoim Proiectul European al României, REPER pe scurt) s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce privește votul popular, totuși nu a reușit să obțină o reprezentare importantă la nivel național (pentru primari, consilieri locali și municipali și consilieri județeni deopotrivă). Între timp, Partidul Național Liberal (PNL) s-a extins la nivel politic local și la nivel național cu absorbția integrală a Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE) la sfârșitul lunii martie 2022.[4]

În București, primarul în exercițiu Nicușor Dan și-a exprimat recent intenția de-a candida pentru un nou mandat, sperând să fie sprijinit de principalele partide politice de centru-dreapta care l-au susținut la alegerile din 2020.[5][6] Cu toate acestea, din octombrie 2023, Partidul Național Liberal (PNL) a refuzat să-l mai susțină pe Nicușor Dan pentru un nou mandat de primar general al Bucureștiului.[7] În același timp, Dan a anunțat că va candida ca independent, la fel ca în 2020, și speră să fie susținut de majoritatea partidelor de centru-dreapta. Între timp Alianța Dreapta Unită (ADU) constituită din Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) a anunțat că-l va susține pe Nicușor Dan pentru un nou mandat.[8]

În contrapondere, se arată că alte câteva orașe mari favorizează Uniunea Salvați România (USR) în administrația publică de până acum, iar altele, Partidul Național Liberal (PNL). Tendința politică actuală, conform sondajelor, este că Partidul Social Democrat (PSD) este partidul politic dominant în sudul și estul României (adică în Muntenia, Oltenia, Dobrogea și, respectiv, Vestul Moldovei), Partidul Național Liberal (PNL) în centrul și nordul țării (adică în Transilvania și Bucovina), și Uniunea Salvați România (USR), sporadic la nivel urban în partea de sud-vest a țării, mai precis în Banat.

La data de 21 febuarie 2024, coaliția de guvernare formată din PSD și PNL a anunțat comasarea oficială a alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European (P.E.), programate la data de 9 iunie.[1] Această comasare a fost însă aspru criticată de opoziție și percepută precum și descrisă ca fiind neconstituțională.

Sistem electoral

Sistemul electoral pentru alegerile locale din România se bazează pe votul direct al cetățenilor pentru alegerea primarilor, consiliilor locale și județene. Alegătorii votează pentru candidații sau listele de candidați care concurează în circumscripția lor electorală specifică. Primarii, consiliile locale și consiliile județene sunt alese pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea de realegere.

Lista partidelor politice înainte de alegeri

În tabelul de mai jos sunt reprezentate la nivel statistic marea majoritate a mandatelor administrative câștigate la nivel național în România de următoarele 12 partide politice (atât majore cât și minore) după alegerile locale din 2020 (pe baza numărului lor total de reprezentanți aleși), precum și a acestora. Repartizarea actuală a mandatelor administrative câștigate anterior în România în 2020 la nivel politic local, conform celor 4 categorii principale, este următoarea pentru următoarele partide politice (statistică parțial corectă conform începutului lunii aprilie 2024, cu date noi strict pentru primari):[9]


		Poziție	Ideologie	Lider	Președinți CJ	Primării	CJ	CL
PSD	Partidul Social Democrat	Centru-stânga	Social-democrație, Conservatorism social, Populism de stânga, Euroscepticism slab, de facto big tent/catch all	Marcel Ciolacu	20 / 41	1.420 / 3.176	362 / 1.340	13.820 / 39.900
PNL	Partidul Național Liberal	Centru spre centru-dreapta	Liberalism conservator, Populism de dreapta, Popularism	Nicolae Ciucă	17 / 41	1.268 / 3.176	489 / 1.340	15.043 / 39.900
UDMR/RMDSZ	Uniunea Democrată Maghiară din România	Centru spre centru-dreapta	Regionalism, Transilvanism, Conservatorism	Hunor Kelemen	4 / 41	199 / 3.176	94 / 1.340	2.360 / 39.900
PMP	Partidul Mișcarea Populară	Centru-dreapta	Conservatorism, Creștin democrație	Eugen Tomac	0 / 41	50 / 3.176	67 / 1.340	2.137 / 39.900

USR	Uniunea Salvați România	Centru spre centru-dreapta	Progresism, Liberalism social, Anticorupție, Federalism european	Cătălin Drulă	0 / 41	41 / 3.176	108 / 1.340	1.655 / 39.900
PRO	PRO România	Centru-stânga	Liberalism social, Liberalism economic, Social-democrație, Progresism	Victor Ponta	0 / 41	36 / 3.176	56 / 1.340	1.885 / 39.900
PER	Partidul Ecologist Român	Centru spre centru-dreapta	Conservatorism^⁠, Ecologism	Florin Secară	0 / 41	7 / 3.176	5 / 1.340	374 / 39.900
PV	Partidul Verde	Centru spre centru-stânga	Ecologism, Conservatorism verde	Marius Lazăr Lavinia Cosma	0 / 41	1 / 3.176	0 / 1.340	117 / 39.900
AUR	Alianța pentru Unirea Românilor	Dreapta spre extrema dreaptă	Iredentism românesc, Populism de dreapta, Fundamentalism creștin, Naționalism românesc, Euroscepticism slab	George Simion	0 / 41	2 / 3.176	0 / 1.340	79 / 39.900
PUSL	Partidul Umanist Social Liberal	Centru-stânga	Umanism pragmatic, Liberalism social, Populism	Daniel Ionașcu	0 / 41	2 / 3.176	0 / 1.340	166 / 39.900
FDGR/DFDR	Forumul Democrat al Germanilor din România	Centru spre centru-dreapta	Drepturile minorității germane	Paul-Jürgen Porr	0 / 41	5 / 3.176	5 / 1.340	68 / 39.900
PNȚCD	Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat	Centru-dreapta spre dreapta	Conservatorism național	Aurelian Pavelescu	0 / 41	1 / 3.176	0 / 1.340	42 / 39.900

Candidați

Pragurile electorale necesare pentru mandate sunt următoarele: candidat independent = 3,25%, partid unic = 5%, alianță din două partide = 7%, alianță din trei sau mai multe partide = 9%. Alegerile din județul Galați vin și cu două surprize. Doi candidați independenți au fost primii cărora li s-au validat dosarele de candidatură, deși aceștia, conform legii, vor fi puși ultimii pe buletinele de vot.

La data de 29 aprilie 2024, candidații înregistrați la Biroul Electoral Municipal Galați erau, în ordinea aprobării dosarelor, următorii:

Candidat	Susținut de
Primăria Municipiului Galați
Stănică Ambrinoc	PRO România
Picu Apostol Roman	PUSL
Eugen Durbacă	PCD
Daniela Simona Vreme	AUR
Ionuț Florin Pucheanu	PSD
Daniela Ancuța Șarpe	ADU
Doru Căstăian	PACT pentru Galați
Onuț Atanasiu	PNL
Președinția Consiliului Județean
Costel Fotea	PSD
Vasile Ștefan	PRO România
Nicolae Bacalbașa	PCD
Petrișor Potec	ADU
George Stângă	PNL

Sondaje

Articol principal: Sondaje de opinie pentru alegerile locale din România, 2024 Majoritatea sondajelor de opinie (afișate în secțiunile de mai jos) arată că Partidul Social Democrat (PSD) ca fiind principalul partid câștigător per total într-o parte semnificativă din marile orașe și orășele din România, inclusiv capitala București.

La nivel național
Dată	Sursă	Eșantion									Altele	Avans
							FD

12–20 aprilie 2024	INSCOP	1.100	26.7%	28.4%	10.8%			14.4%	5.3%	1.9%	12.5%	1.7%
19–28 martie 2024	CURS	1.067	21%	35%	13%			13%	5%	N/A	13%	14%
februarie 2024	INSCOP	N/A	25.6%	30.6%	N/A			N/A	N/A	N/A	43.8%	5
6–19 octombrie 2022	CURS	N/A	22.0%	31.0%	11.00%	N/A	N/A	14.00%	4.00%	4.00%	14.0%	9.0%

27 septembrie 2020	Alegeri locale 2020	8.419.028	32.32%	23.16%	8.89%	6.04%	N/A	0.87%	4.87%	4.68%	7.07%	9.16%

Rezultate

Alegerile locale în România din 2024 vor avea loc la 9 iunie 2024.

Referințe

Mihăescu, Alexandru (21 februarie 2024). „LIVE Ciucă și Ciolacu: Alegerile prezidențiale în septembrie / Alegeri locale și europarlamentare comasate în iunie / Liste comune la euro, liste separate la locale / Românii își doresc liniște”. G4Media.ro. Accesat în 21 februarie 2024.
„Când vor avea loc alegerile în 2024. PSD și PNL au stabilit data localelor, bătălia se dă pentru prezidențiale simultan cu parlamentare”. Digi24.ro. 30 noiembrie 2023. Accesat în 1 decembrie 2023.
Ungureanu, Bogdan (2 ianuarie 2024). „2024, an electoral de foc pentru România. Cum arată calendarul posibil de alegeri” (în Romanian). Capital. Accesat în 26 ianuarie 2024.
Redacția HotNews.ro (22 martie 2022). „Florin Cîțu: Conducerea PNL a aprobat fuziunea cu ALDE”. HotNews.ro. Accesat în 26 aprilie 2022.
Alina Popescu (16 august 2023). „Nicușor Dan: Ca primar al Bucureștiului, Gabriela Firea a fost un dezastru. A dus Primăria în faliment”. Digi24.ro. Accesat în 17 august 2023.
Claudia Bancas (16 august 2023). „Nicușor Dan: Îmi doresc să fiu candidatul dreptei, așa cum a fost în 2020. Nu văd de ce lucrurile pornite împreună s-ar întrerupe”. Digi24.ro. Accesat în 17 august 2023.
Financial Intelligence (9 octombrie 2023). „Rareș Bogdan: PNL nu îl mai susține pe Nicușor Dan pentru un nou mandat”. Financial Intelligence. Accesat în 13 octombrie 2023.
„Alianța Dreapta Unită îl susține pe Nicușor Dan pentru un nou mandat de primar al Bucureștiului. „Nu-l considerăm perfect"”. Digi24.ro. 28 ianuarie 2024. Accesat în 26 februarie 2024.
Redacția Digi24.ro (10 aprilie 2024). „Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL, la Interviurile Digi24.ro: Cîrstoiu va câștiga alegerile în București fără nicio problemă”. Digi24.ro. Accesat în 10 aprilie 2024.

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[:0-1] Mihăescu, Alexandru (21 februarie 2024). „LIVE Ciucă și Ciolacu: Alegerile prezidențiale în septembrie / Alegeri locale și europarlamentare comasate în iunie / Liste comune la euro, liste separate la locale / Românii își doresc liniște”. G4Media.ro. Accesat în 21 februarie 2024.

[2] „Când vor avea loc alegerile în 2024. PSD și PNL au stabilit data localelor, bătălia se dă pentru prezidențiale simultan cu parlamentare”. Digi24.ro. 30 noiembrie 2023. Accesat în 1 decembrie 2023.

[3] Ungureanu, Bogdan (2 ianuarie 2024). „2024, an electoral de foc pentru România. Cum arată calendarul posibil de alegeri” (în Romanian). Capital. Accesat în 26 ianuarie 2024.

[4] Redacția HotNews.ro (22 martie 2022). „Florin Cîțu: Conducerea PNL a aprobat fuziunea cu ALDE”. HotNews.ro. Accesat în 26 aprilie 2022.

[5] Alina Popescu (16 august 2023). „Nicușor Dan: Ca primar al Bucureștiului, Gabriela Firea a fost un dezastru. A dus Primăria în faliment”. Digi24.ro. Accesat în 17 august 2023.

[6] Claudia Bancas (16 august 2023). „Nicușor Dan: Îmi doresc să fiu candidatul dreptei, așa cum a fost în 2020. Nu văd de ce lucrurile pornite împreună s-ar întrerupe”. Digi24.ro. Accesat în 17 august 2023.

[7] Financial Intelligence (9 octombrie 2023). „Rareș Bogdan: PNL nu îl mai susține pe Nicușor Dan pentru un nou mandat”. Financial Intelligence. Accesat în 13 octombrie 2023.

[8] „Alianța Dreapta Unită îl susține pe Nicușor Dan pentru un nou mandat de primar al Bucureștiului. „Nu-l considerăm perfect"”. Digi24.ro. 28 ianuarie 2024. Accesat în 26 februarie 2024.

[9] Redacția Digi24.ro (10 aprilie 2024). „Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL, la Interviurile Digi24.ro: Cîrstoiu va câștiga alegerile în București fără nicio problemă”. Digi24.ro. Accesat în 10 aprilie 2024.