Albert André

În 1889, s-a mutat la Paris pentru a se înscrie la Academia Julian. Acolo i-a cunoscut pe Ranson, Valtat și Georges d´Espagnat. De asemenea, a frecventat grupul Les Nabis din care avea să se inspire puternic la începuturile sale, din care au făcut parte: Bonnard, Vuillard, Denis, Vallotton. Apoi i-a cunoscut pe Marquet și Signac.

În 1894, a participat la Salon des Indépendants cu 5 tablouri remarcate rapid de Auguste Renoir. În ciuda diferenței de vârstă, o prietenie solidă i-a unit până la moartea lui Renoir în 1919. Această întâlnire neașteptată a modelat cu adevărat cariera și viața lui Albert André. Prin intermediarul lui Renoir, Paul Durand-Ruel, Albert André va vinde mult în Statele Unite. În 1905, s-a căsătorit cu Marguerite Cornillac, cunoscută și sub numele de Maleck, de asemenea pictoriță.

Demobilizat în 1917, s-a mutat la Marsilia, nu departe de Marquet. Apoi s-a întors la Laudun (Gard), unde venea în vacanță încă din copilărie, sat în care familia sa deținea o casă și o mică podgorie. Sfătuit de Renoir, a acceptat postul de curator al muzeului din Bagnols-sur-Cèze (orașul vecin lui Laudun) pe care l-a deținut până la moartea sa în 1954. A adoptat-o ​​pe Jacqueline Brétégnier care a preluat postul de curator al muzeul.

Albert André era foarte apropiat de criticul de artă Georges Besson cu care s-a împrietenit în anii 1910. În 1971, Georges Besson a decis să ofere colecția sa de artă țării, lăsând-o la muzeele din Besançon și Bagnols-sur-Cèze.

Muzeul de pictură din Bagnols-sur-Cèze îi poartă acum numele: Muzeul Albert-André.

• Édouard-Joseph, Dictionnaire biographique des artistes contemporains, Tome 1, A-E, Art & Édition, 1930, p. 37-38