Al-Farabi

Abū Nasr Muhammad ibn al-Farakh al-Fārābi (în turcă, Farabi) sau Abū Nasr al-Fārābi (după alte surse cunoscut ca Muhammad ibn Muhammad ibn Tarkhan ibn Uzlagh al-Farabi ( أبو نصر محمد بن محمد بن أوزلغ الفارابي ) (n. c. 872 - d. între 14 decembrie 950 și 12 ianuarie 951) a fost savant turc[12][13] de limbă arabă, unul dintre cei mai mari filozofi și oameni de știință ai lumii islamice. Domeniile în care s-a afirmat sunt diverse: matematică, filozofie, cosmologie, logică, muzică, psihologie, sociologie.

Al-Farabi
Date personale
Poreclăle Second Maître, المعلم الثاني
Născut870 d.Hr.[1][2]
Otyrar, Provincia Turkistan, Kazahstan[3]
Decedat950 d.Hr. (80 de ani)[1][2][4]
Damasc, Califatul Abbasid[5][6]
Religieislam[4]
Ocupațiefilozof
fizician
teoretician al muzicii[*]​
Limbi vorbitelimba arabă[7][8]
limba persană
Sugʻd tili[*][[Sugʻd tili (extinct Eastern Iranian language of Central Asia)|​]]
Activitate
Poreclele Second Maître[2]
المعلم الثاني 
Influențat deAristotel[8], Platon[9], Plotin[10] 
Profesor pentruYahya ibn Adi[*][[Yahya ibn Adi (Arab Christian philosopher (893–974))|​]][11] 

S-a născut lângă Faraba (de unde îi vine și numele), într-o familie turcă aristocrată și a murit la Damasc.

Contribuții științifice

A propus clasificarea științelor în cinci ramuri:

În comentariile sale la operele lui Aristotel, Ptolemeu, Euclid, pe care le-a tradus, a abordat și noțiuni de aritmetică și geometrie.

De asemenea, Al-Farabi s-a ocupat cu probleme privind mișcarea, timpul, forțele, centrul de greutate.

Concepții filozofice

Al-Farabi s-a ocupat și de filozofie, logică și metafizică. A avut ca discipol pe Avicenna și ca rival pe Averroes. A fost un mare filozof idealist al epocii sale, dar a avut și unele idei materialiste.

Pentru concepțiile sale privind caracterul etern al universului, a intrat în conflict cu teologia islamică.

A fost unul dintre primii popularizatori ai filozofiei Greciei antice în Orient, unde a promovat în special doctrina lui Aristotel.

Posteritatea

Lucrările sale au fost traduse în mai multe limbi și au exercitat o oarecare influență asupra culturii europene de mai târziu. Astfel, în 1892, a fost tradus în germană de către orientalistul Friedrich Dieterici.

Un alt mare savant islamic influențat de al-Farabi a fost Omar Khayyám.

Bibliografie
  •  al-Fārābī (Alfarabius), Vederile locuitorilor cetății virtuoase. Traducere integrală cu note și prezentare în Grete Tartler, Înțeleptul singuratic, Humanitas 2006, pp. 39-118.


  • al-Fārābīal-Fārābī Abu Nasr 2014. "Sentențiile omului de stat (Fusul al-madani)". Traducere din arabă, prezentare și note de Grete Tartler, în Grete Tartler, ”Înțelepciunea arabă. De la preislam la hispanoarabi”. ed. Polirom, pp. 126–162, Ediția a treia, ISBN 978-973-46-3799-7

Note
  1. Encyclopædia Britannica Online
  2. Al-Fārābī : philosopher à Bagdad au Xe siècle[*][[Al-Fārābī : philosopher à Bagdad au Xe siècle |​]], p. 9 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. Histoire de la philosophie en Islam, p. 478
  4. Histoire de la philosophie islamique, p. 223
  5. „Al-Farabi”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  6. Histoire de la philosophie en Islam, p. 481
  7. Autoritatea BnF, accesat în
  8. Histoire de la philosophie en Islam, p. 479
  9. Al-Fārābī : philosopher à Bagdad au Xe siècle[*][[Al-Fārābī : philosopher à Bagdad au Xe siècle |​]], p. 11 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. Histoire de la philosophie en Islam, p. 541-543
  11. Al-Fārābī : philosopher à Bagdad au Xe siècle[*][[Al-Fārābī : philosopher à Bagdad au Xe siècle |​]], p. 15 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  12. Britannica.com
  13. Books.Google.com

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.