Ștefania Mărăcineanu

Ștefania Mărăcineanu s-a născut în București, la 17 iunie 1882. Se știu foarte puține detalii despre viața ei timpurie, cu excepția faptului că a avut o copilărie nefericită, despre care ea nu a vrut să vorbească. A studiat la Liceul „Elena Doamna” din București și apoi a urmat cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice, pe care a absolvit-o în 1910.[9] A activat o perioadă ca profesoară la Școala Centrală din București, o școală publică de fete.

Începând din 1922, cu ajutorul unei burse, Ștefania Mărăcineanu a urmat cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris.[10] În 1924 și-a susținut lucrarea de doctorat cu titlul Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux la Universitate Sorbonne din Paris pentru care a primit calificativul Très Honorable.[9] Cu o scurtă întrerupere, rămâne în continuare șase ani la Paris pentru a studia efectul radiației solare asupra substanțelor radioactive. Pe când studia radioactivitatea poloniului, Ștefania Mărăcineanu a observat că timpul de înjumătățire al poloniului pare să depindă de materialul pe care este depozitată proba de poloniu. Explicația dată de ea acestui fenomen a fost că particulele alfa emise de poloniu ar transforma materialul substratului într-un element radioactiv.

În 1930 s-a întors în România și a devenit colaboratoare a profesorului Dimitrie Bungențianu la Universitatea din București, reușind să creeze cu mijloace proprii primul Laborator de Radioactivitate din România. Cu ajutorul profesorilor Bungențianu și Nicolae Vasilescu-Karpen experimentează o metodă de declanșare a ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori.[9][11][12]

În 1935, Premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit lui Frédéric Joliot-Curie și Irène Joliot-Curie pentru descoperirea radioactivității artificiale. Ștefania Mărăcineanu a exprimat consternarea ei pentru faptul că Irene Joliot-Curie folosise o mare parte din observațiile sale de lucru referitoare la radioactivitatea artificială, fără să menționeze aceasta. Mărăcineanu a susținut public că a descoperit radioactivitatea artificială în timpul anilor ei de cercetare din Paris.[9][10]

A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1937.[13]

Ștefania Mărăcineanu s-a îmbolnăvit de cancer, cauzat de iradieri, și a murit la data de 15 august 1944.[9]

Ștefania Mărăcineanu a studiat legătura dintre radioactivitate și ploi, iar mai târziu relația dintre cutremure și precipitații. Ea s-a lansat și în alte ipoteze controversate, cum ar fi influența razelor de soare sau chiar a apei de ploaie asupra radioactivității.[10] Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost dezbătută îndelung în comunitatea științifică de atunci, atât în Franța, cât și în Germania și Anglia. Se pare că disputa a fost destul de aprinsă și a contribuit la izolarea Ștefaniei Mărăcineanu de grupul de la laboratorul Curie.[10]

• Stéphanie Maracineanu - Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux (teză de doctorat). Paris, Les Presses universitaires de France, 1924, 82 pagini
• Stéphanie Maracineanu - Recherches sur l'effet du soleil au point de vue radioactif. Bulletin de la Section scientifique de l'Académie Roumaine, nr. 9, pp. 51-61, 1924
• Stéphanie Maracineanu - Actions spéciales du Soleil sur la radioactivité du plomb et de l'uranium. Comptes Rendus de l'Académie des Sciences de Paris, Paris, 181, pp. 774-776, 1925
• Ștefania Mărăcineanu - Actions spéciales du Soleil sur la radioactivité du polonium et du plomb. Comptes Rendus de l'Académie des Sciences de Paris, Paris, 183, pp. 345-347, 1926
• Ștefania Mărăcineanu - Radioactivitatea și constituția materiei, București, 1929
• Stéphanie Maracineanu - Les substances radioactives sous l'effet du rayonemnet solaire provoquent la pluie. Les Ateliers Graphique „Cultura Natională”, Bucarest, 1930
• Ștefania Mărăcineanu - L'effet du rayonnement solaire sur les phénomènes de radioactivité et de transmutation. Bulletin de la Section Scientifique de l'Académie Roumaine, 12, pp. 5-9, 1929
• Ștefania Mărăcineanu - Radioactivitatea. București, Tipografia C. Lăzărescu, 1936
• Ștefania Mărăcineanu - Radioactivité, soleil
• Ștefania Mărăcineanu - La radioactivité du globe, les radiations et les tremblements de terre. Comptes Rendus de l'Académie Roumaine, 6, Nr. 1/4, pp. 72-75, 1942
• Dănuț Șerban - Drumurile mele toate ..., Ștefania Mărăcineanu. Memoriae Ingenii, Revista Muzeului Național Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, octombrie 2013, 6 pagini
• Dănuț Șerban - Ștefania Mărăcineanu. Momente din viața unei personalități încă insuficient cunoscute. Academia Română, CRIFST - Comitetul Român pentru Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii, Sesiunea științifică anuală a Diviziei de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, octombrie 2013
• Dănuț Șerban - Top descoperiri românești (XIV). Ștefania Mărăcineanu - ploaia artificială. Revista philatelica.ro, anul V, nr. 6(29), noiembrie-decembrie 2013
• Prof. univ. dr. ing. Gheorghe P. Țiclete - Ștefania Mărăcineanu - Savantul nedreptățit, uitat și ignorat în propria-i țară, dar apreciat elogios în lumea științifică europeană., în Independența Română, 8 august 2018

• Ștefania Mărăcineanu în Galeria personalităților - Muzeul Virtual al Științei și Tehnicii Românești
• Google Search — Ștefania Mărăcineanu
• Uniți schimbăm — Ștefania Mărăcineanu
• Portrete — Ștefania Mărăcineanu pe ITC Cluj