Ștefan S. Nicolau

Ștefan S. Nicolau (n. 15 februarie 1896, Ploiești – d. 15 octombrie 1967, București) a fost un medic virolog, directorul Institutului de Inframicrobiologie din București. Membru al Academiei de Științe Medicale din România, al Academiei de Științe din Moscova, al Societății Franceze de Hematologie, al Societății Franceze de Chimioterapie și Serologie, membru titular al Academiei Române (1948), președinte al Secției de Științe Medicale a Academiei Române (1948-1966).

Principalele sale cercetări se referă la originea tisulară a imunității în viroze, septinevrita în viroze neurotrope, neuroinfecții, rikettsioze și pararikettsioze; a fost unul din promotorii concepției despre originea virală a cancerului. A publicat numeroase lucrări originale în domeniul herpesului, turbării, febrei aftoase, febrei galbene, hepatitelor virale.

A studiat Medicina la București și Cluj. Specializare la Paris. A lucrat la Institutul Pasteur din Paris și la Institutul Național de Cercetări Medicale din Londra. Profesor la Facultatea de Medicină din Iași, apoi din București (prima Catedră de inframicrobiologie din lume). Fondator și director al Institutului de Inframicrobiologie.