Étienne Jeaurat

Étienne Jeaurat (n. , Paris, Regatul Franței – d. , Versailles, Regatul Franței) a fost un pictor francez, cunoscut mai ales pentru scenele sale pline de viață.[10]

Étienne Jeaurat
Date personale
Născut[1][2][3][4]
Paris, Regatul Franței
Decedat (90 de ani)[1][2][3][4]
Versailles, Regatul Franței[5]
Frați și suroriEdme Jeaurat[*][[Edme Jeaurat (French engraver)|​]]
Ocupațiepictor
Locul desfășurării activitățiiParis (–)[6]
Roma[6]
Limbi vorbitelimba franceză[7][8]
Activitate
Domeniu artisticpictură[9] 
PregătireNicolas Vleughels[*][[Nicolas Vleughels (pictor francez)|​]] 
Profesor pentruNicolas Henri Jeaurat de Bertry[*][[Nicolas Henri Jeaurat de Bertry (pictor francez)|​]], Étienne-Pierre-Adrien Gois[*][[Étienne-Pierre-Adrien Gois (sculptor francez)|​]] 

Viața timpurie

Născut în Vermenton, lângă Auxerre, Jeaurat a devenit orfan la o vârstă fragedă. Fratele său, gravorul Edme Jeaurat⁠(d), l-a încredințat lui Nicolas Vleughels⁠(d), un prieten al lui Antoine Watteau, care a fost numit director al Académie de France din Roma în 1724. Vleughels l-a dus pe Jeaurat la Roma pentru o ședere prelungită, exercitând o influență considerabilă asupra operei sale.[11]

Carieră

După întoarcerea la Paris, Jearat a devenit membru al Academiei Regale⁠(d) în 1733. În 1737, a expus pentru prima dată la Salon des Artistes la Luvru, pe atunci nefiind muzeu, ci palat. A continuat să-și expună lucrările în mod regulat acolo până în 1789. La Academie, Jeaurat a fost ridicat la rang de profesor (1737) și cancelar (1781). El a fost păstrătorul colecției de picturi a regelui la Versailles din 1767.

Opera

A avut succes considerabil cu lucrările sale istorice și mitologice, portretele și naturile statice, emulând adesea stilul lui Chardin. Dar mai ales picturile sale de gen au atras interesul. În special, piesele sale de conversație în stilul lui David Teniers cel Tânăr i-au asigurat popularitatea.[12] Pe vremea lui, el era numit „Tenier francez”.[13]

Era priceput să picteze scene pline de viață pe străzile Parisului, cum ar fi Fetele plăcerii de la Salpétrière conduse prin poarta St-Bernard (1755) care prezintă prostituate transportate la închisoarea Salpétrière. De asemenea, a pictat o serie de opt lucrări care descriu scene din fabulele lui La Fontaine, precum și lucrări religioase.[11][14]

Lucrări alese
  • Laban căutându-și fiicele (1737), ulei pe pânză, 15x33 cm, Muzeul Ermitaj [15]
  • Recuperare (1744), ulei pe pânză, 43,5x32,5 cm, Muzeul Ermitaj [15]
  • Interior cu două femei (c 1740), ulei pe pânză; 61 x 51 cm, Muzeul Ashmolean.
  • Bath o Women (1741), ulei pe pânză, 64,5 x 52,5 cm, Musée de Bordeaux. [16]
  • Fetele plăcerii la Salpétrière conduse prin poarta St-Bernard (1755), Musée Carnavalet

Referințe
  1. „Étienne Jeaurat”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  2. Autoritatea BnF, accesat în
  3. Etienne Jeaurat (în engleză), RKDartists
  4. Étienne Jeaurat (în engleză), Benezit Dictionary of Artists
  5. „Étienne Jeaurat”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  6. RKDartists, accesat în
  7. Autoritatea BnF, accesat în
  8. Czech National Authority Database, accesat în
  9. Czech National Authority Database, accesat în
  10. "Étienne Jeaurat", Encyclopédie Larousse. . Retrieved 26 April 2012.
  11. "Turquerie - Etienne Jeaurat" Arhivat în , la Wayback Machine., Ville de Namur. Retrieved 26 April 2012.
  12. Hervé Chayette, Le Vin à travers la peinture, Courbevoie, ACR, 1984, p. 264
  13. Ella Snoep-Reitsma, Chardin and the Bourgeois Ideals of his Time, in: Nederlands Kunsthistorisch Jaarboek (NKJ) / Netherlands Yearbook for History of Art, Vol. 24 (1973), p. 158
  14. "Ètienne Jeaurat", Art Directory. Retrieved 26 April 2012.
  15. "Jeaurat"[nefuncțională] , Hermitage Digital Collection. Retrieved 26 April 2012.
  16. "Etienne Jeaurat" Arhivat în , la Wayback Machine., Musée de Bordeaux. Retrieved 26 April 2012.

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.