Zonă geografică

Zonele geografice reprezintă niște fâșii alungite ce înconjoară globul mai mult sau mai puțin continuu, pe direcția paralelelor, care se caracterizează prin caracteristici fizico-geografice relativ omogene pe uscat și specifice pe apă, în special sub aspectul climei, circulației maselor de aer, vegetației, solului, proceselor hidro-morfologice. Zonele geografice coincid în mare măsură cu limitele zonelor climatice. Geodezic, globul terestru se împarte în cinci zone: două zone polare (între poli și cele două cercuri polare): arctică și antarctică, două zone temperate (între cercurile polare și cele tropicale) și o zonă tropicală sau intertropicală (între cele două tropice). Sub aspect geografic însă aceste zone geodezice sunt modificate, nu merg exact în lungul unor paralele și au ca bază de conturare temperaturile, precipitațiile, urmate de vegetație etc. Astfel se disting 13 zone geografice: zona ecuatorială, 2 zone subecuatoriale (nordică și sudică), 2 zone tropicale (nordică și sudică), 2 zone subtropicale (nordică și sudică), 2 zone temperate (nordică și sudică), zona subarctică, zona subantarctică, zona arctică și zona antarctică.[2][3][4][5]

Zonele climatice după B.P. Alisov. Zonele geografice coincid în mare măsură cu aceste zone climatice.[1]