Wu Zetian
Ca majoritatea civilizațiilor, China a fost dominată în istoria sa, de bărbați. Până foarte recent, femeile si-au emancipat drepturile, dar in niciun caz dreptul de-a conduce. Pentru o femeie, a atinge rangul de împărat și a deveni cel mai puternic om din China, era ceva nemaiauzit. Doar o singură persoană în întregime în istoria Chinei a fost în măsură să facă acest lucru. Această persoană a fost Wu Zetian, unul dintre cei mai remarcabili lideri văzut vreodată. Mulți istorici o compară cu faraonul Hatshepsut, cu regina Elisabeta I si cu țarul Ecaterina a II-a, care au fost capabile să-și conducă singure statul.
| Wu Zetian | |
| Imparatul Dinastiei Zhou | |
![]() | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Wu (武)Mei (媚) Zhao (曌/瞾) Zhao (照) |
| Născută | 17 februarie 624,Lizhou, Sichuan Guangyuan(d), Dinastia Tang[1] |
| Decedată | 16 decembrie 705 (81 ani )Luoyang Luoyang, Republica Populară Chineză[2][3][4] |
| Înmormântată | Qianling Mausoleum[*] |
| Cauza decesului | boală |
| Părinți | Wu Shihuo, ducele Ding de Ying doamna Yang |
| Frați și surori | Wu Shun[*] Wu Yuanqing[*] Wu Yuanshuang[*] |
| Căsătorită cu | Taizong, Gaozong |
| Copii | Li Hong[*] Li Xian[*] Emperor Zhongzong of Tang[*] Emperor Ruizong of Tang[*] Princess Taiping[*] Princess Si of Anding[*] |
| Etnie | Chinezi Han |
| Religie | Budism |
| Ocupație | împărăteasă consoartă[*] poetă empress regnant[*] |
| Limbi vorbite | limba chineză[5] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Împărat împărăteasă consoartă[*] |
| Familie nobiliară | Wu Casa lui Li (casatorie) |
| Domnie | |
| Domnie | 16 octombrie 690 – 22 februarie 705 |
| Predecesor | nimeni, imparatul Ruizong ca imparat al dinastiei Tang care a fost abolita |
| Succesor | dinastie abolita,imparatul Zhongzong al dinastiei Tang restaurata |
Concubina Wu
O fetiță frumoasă la doar 13 ani (în aproximativ 639 d.Hr.), Wu a devenit concubina împăratului Taizong. Ea nu i-a făcut nici un copil împăratului și la moartea acestuia, în anul 649 d.Hr, ea a părăsit palatul, pentru a deveni o calugăriță budistă, așa cum obișnuiau toate concubinele să procedeze, când nu făceau copii. Așa ar fi trebuit să fie sfârșitul vieții ei. Cu toate acestea, soarta a fost să-i dea o altă șansă la glorie. Politica Chinei devine extrem de complicată. Împărătesei Wang, soția împăratului curent, Gaozong (fiul împăratului Taizon), i-a fost teamă că Gaozong devenise prea îndrăgostit nebunește de consoarta Xiao. Aceasta a fost într-adevăr o chestiune de îngrijorare, cum se stia ca consoartele erau cunoscute pentru ca le inlocuia pe împărătese, care au fost ucișe ulterior ca rezultat. Pentru a redirecționa atenția soțului ei de la consoarta Xiao, împărăteasa i-a porunci lui Wu - care era încă tânără și frumoasă,sa revena la palat și sa se reinstaleze ca consoarta. Această tactică a fost de un succes complet - prea completă, de fapt.In câțiva ani,Wu le-a înlocuit atât pe consoarta Xiao și pe împărăteasa Wang, din cauza ca Wu Zetian a devenit in scurt timp favorita lui Gaozong, iar lupta pentru putere a inceput sa se dea intre cele femei: Imparateasa Wang, Wu Zetian si concubina Xiao. Wu Zetian a dat nastere unei fetite ce a murit la scurt timp. Gaozong si oficialii de la curte au acuzat-o pe imparateasa de uciderea copilului. Ca urmare, Gaozong a inlocuit-o pe aceasta cu Wu Zetian, ca imparateasa. In anul 655, concubina Xiao si fosta imparateasa Wang au fost acuzate de vrajitorie si au fost executate la ordinul lui Wu Zetian.Astfel,ea a atins rangul de împărăteasa. Unii istorici cred că ea si-a ucis propria ei fiica ca sa ajunga ea imparateasa. În timp ce acest lucru nu este dovedit, evenimentele ulterioare au sugerat că un astfel de act i-a atins scopul .

Împărăteasa consoarta Wu
Ca Împărăteasa Consort, Wu s-a instalat rapid pentru a-si consolida puterea . A exilat si executat numerosi functionari puternici. Ea a fost un consilier în măsură sa-l sfatuiasca pe împărat . In 660 d.Hr., împăratul a început să sufere de o boala ( unii istorici presupun ca a fost cauzată de otrăvirea lentă de catre Wu). Wu a demonstrat a fi un administrator capabil, cu spirit ascuțit și cunoștințe vaste de istorie și literatură. Ea a arătat, de asemenea, o capacitate remarcabilă de a cauta si distruge pe cei care au complotat împotriva ei, precum și pe cei care ar putea constitui într-o zi o amenințare. Când împăratul Gaozong a murit în 683 , ea a fost incontestabil cel mai puternic om din China.
Împărăteasa văduvă Wu
După moartea lui Gaozong, Zhongzong ,fiul lui Wu , a devenit împărat. El a început imediat afișarea semnelor ingrijoratoare de independență, inclusiv de numire a funcționarilor pe posturi importante, fără a se consulta cu mama sa. Acest lucru submina baza de putere a lui Wu, iar ea a luat o acțiune decisivă. Zhongzong a fost demis și exilat, și fiul cel mai mic Wu, Ruizong, a devenit împărat. Cu toate acestea, Wu si-a păstrat noul impărat într-o izolare,fara sa faca nimic pentru a ofensa pe impărăteasa văduvă.
Împăratul Wu
În 690 d.Hr., Wu a preluat tronul însăși, fiului ei, Ruizong,fiindu-i redusa titulatura,devenind doar un print incoronat . Acest lucru a determinat multe nemultumiri în rândul tradiționaliștilor, pe care Wu le-a manipulat în mod eficient, de obicei, in mod brutal. Ea a extins competențele poliției secrete, și sute de opozanti au fost exilați, închiși sau chiar uciși. Si-a trimis generalii numit sa cucereasca Coreea. A influentat raspandirea budismului în China si a făcut aceasta religie oficiala, înlocuind Taoismul. A redus taxele si a crescut producția din agricultură.Ea a tinut acest post de imparat pentru aproximativ 15 ani, până când, la vârsta de 80,fiind grav bolnava, a fost destituita. A murit mai târziu, în același an. Desi,domnia sa a fost extrem de sangeroasa, ea ramane in istorie ca o fascinanta personalitate si ca unicul imparat de sex feminin al Chinei. Wu Zetian este descris în Wu Shuang Pu (無雙 譜, Tabelul eroilor fără egal) de Jin Guliang.
Note
- Encyclopedia of Chinese History (în engleză)
- http://www.studyblue.com/notes/note/n/final/deck/8893539 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - http://www.drben.net/ChinaReport/Sources/Geography/Rivers/Yellow_River/History/Yellow_River-Huang_He-History_Of-4-Sui_Dynasty-Tang-Dynasty.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - http://www.chinaculture.org/focus/focus/cities/2010-08/17/content_391351.htm Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - https://digital.library.mcgill.ca/mingqing/search/details-poet.php?poetID=2046 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)
Legături externe
- Beckwith, Christopher I. (2009): Empires of the Silk Road: A History of Central Eurasia from the Bronze Age to the Present. Princeton: Princeton University Press. ISBN 978-0-691-13589-2.
- Book of Tang, vol. 6. Arhivat în , la Wayback Machine.
- Cotterell, Yong Yap and Arthur Cotterell (1975). The Early Civilization of China. New York: G.P.Putnam's Sons. ISBN 399-11595-1
- Empress of China: Wu Ze Tian, by Jiang, Cheng An, Victory Press 1998
- Kang-i Sun Chang,Haun Saussy,Charles Yim-tze Kwong (). Women writers of traditional China: an anthology of poetry and criticism. Stanford University Press.
- Fairbank, John King (1992), China: A New History. Cambridge, Massachusetts: Belknap Press/Harvard University Press. ISBN 0-674-11670-4
- Murck, Alfreda (2000). Poetry and Painting in Song China: The Subtle Art of Dissent. Cambridge (Massachusetts) and London: Harvard University Asia Center for the Harvard-Yenching Institute. ISBN 0-674-00782-4.
- New Book of Tang, vols. 4, Arhivat în , la Wayback Machine. 76. Arhivat în , la Wayback Machine.
- Paludan, Ann (1998). Chronicle of the Chinese Emperors: The Reign-by-Reign Record of the Rulers of Imperial China. New York, New York: Thames and Hudson. ISBN 0-500-05090-2
- Scarpari, Maurizio (2006). Ancient China: Chinese Civilization from the Origins to the Tang Dynasty. Vercelli: VMB Publishers. ISBN 88-540-0509-6
- Watson, Burton (1971). CHINESE LYRICISM: Shih Poetry from the Second to the Twelfth Century. (New York: Columbia University Press). ISBN 0-231-03464-4
- Yu, Pauline (2002). "Chinese Poetry and Its Institutions", in Hsiang Lectures on Chinese Poetry, Volume 2, Grace S. Fong, editor. Montreal: Center for East Asian Research, McGill University.
- Zizhi Tongjian, vols. 195, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208.
