Vladimir Mazuru
Vladimir Mazuru (n. , Chișinău, Imperiul Rus – d. 1986, București, România[2]) a fost un general român de securitate care a îndeplinit funcția de subdirector general al Direcției Generale a Securității Poporului (1948-1953).
| Vladimir Mazuru | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Chișinău, Imperiul Rus[1] |
| Decedat | 1986 (72 de ani)[1] București, România[1] |
| Etnie | ucraineană |
| Comandant al Direcției Generale a Securității Poporului | |
| În funcție 1948 – 1953 | |
| Ambasador la Varșovia | |
| Spion NKVD | |
| Partid politic | Partidul Comunist din România |
| Profesie | general de securitate |
Biografie
Vladimir Mazuru s-a născut în anul 1913, în orașul Chișinău, într-o familie de etnie ucraineană, primind la naștere numele de Vladimir Mazurov. A absolvit primele patru clase și o școală de meserii la Chișinău.
Despre viața sa de ilegalist nu se cunosc prea multe date. În anul 1947 a fost infiltrat de către NKVD în Ministerul Afacerilor Interne la București, ocupând funcția de director al Direcției cadrelor.
La data de 1 septembrie 1948, a doua zi după înființarea Direcției Generale a Securității Poporului, Vladimir Mazuru a fost numit în gradul de general-maior de securitate, devenind subdirector general (locțiitor al directorului general) al Direcției Generale a Securității Poporului.
Generalul Mazuru răspundea, la nivelul conducerii Securității, de controlul asupra Direcției de anchete.
Criticat pentru „abateri morale” - atât gravele defecțiuni în viața conjugală, foarte departe de rigorile moralei proletare a timpului, cât mai ales incompetența sa - "trimis în 1952 să aresteze niște parașutiști ce urmau a pătrunde pe teritoriul județului Teleorman, Mazuru a ratat misiunea, îmbătăndu-se", au dus la scoaterea sa din organigrama Securității în ianuarie 1953, fiind trimis în calitate de ambasador la Varșovia.
Legături externe
- ro Marius OPREA: "VLADIMIR MAZURU" Arhivat în , la Wayback Machine.