Vladimír Buben

Vladimír Buben (n. , Hradec Králové, Regatul Boemiei, Austro-Ungaria – d. , Praga, Cehoslovacia)[5] a fost un lingvist și romanist ceh. A fost autorul mai multor publicații profesionale, în special dicționare și gramatici despre limba franceză.

Vladimír Buben
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Hradec Králové, Regatul Boemiei, Austro-Ungaria[1][3][4] Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani)[1][2][4] Modificați la Wikidata
Praga, Cehoslovacia[1][4] Modificați la Wikidata
Cetățenie Cehoslovacia Modificați la Wikidata
Ocupațiefilolog[*]​
profesor Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiFilozofická fakulta Univerzity Karlovy[*][[Filozofická fakulta Univerzity Karlovy (Faculty of Charles University in Prague)|​]][3]
Examination Board for Teachers at Secondary Schools of Charles University[*][[Examination Board for Teachers at Secondary Schools of Charles University (university examination commission)|​]][3]

Biografie

Formarea profesională

În 1907 și-a încheiat studiile la liceul din Hradec Králové.[6]

În cadrul studiilor universitare s-a specializat în filologie germanică și romanică la Facultatea de Filosofie⁠(d) a Universității Caroline din Praga. În 1911 și-a continuat studiile la Sorbona din Paris. A făcut parte, alături de Hertvík Jarník, George Staca, Method Zavoral și ulterior Jindra Hušková, din cercul prietenilor limbii și culturii române, format în jurul profesorului Jan Urban Jarník.[7]

Cariera profesională

În anii 1912–1927 a lucrat ca profesor de liceu la Příbram, Plzeň, Hradec Králové și apoi Praga. Mai întâi a fost numit profesor extraordinar, iar în 1931 a fost numit profesor titular de filologie romanică la Facultatea de Filosofie⁠(d) a Universității Comenius din Bratislava.[7]

A contribuit, alături de senatorul Kornel Stodola⁠(d) și de profesoara Jindra Hušková, la înființarea Asociației Cehoslovaco-Române din Bratislava[7] (filială a Institutului Ceho-Slovaco-Român din Praga),[8][9][10] care a fost inaugurată la 10 noiembrie 1929 în prezența abatelui Metodiu Zavoral, a profesorului Hertvík Jarník, a diplomatului Theodor Emandi (ministrul României la Praga) și a reprezentanților administrației guvernamentale a Slovaciei[11][12] (Ján Drobný⁠(d), președintele regiunii Slovacia, Kraus, viceprimarul Bratislavei),[11] și a fost ales în ședința inaugurală în funcția de vicepreședinte al asociației.[11][13][14][15] Asociația s-a ocupat cu organizarea unor acțiuni culturale și științifice (conferințe, concerte, expoziții), promovând astfel cultura românească în Cehoslovacia.[7][16]

A predat la această facultate până în 1939, iar în perioada 1939–1946 a lucrat la Universitatea Masaryk din Brno.

Începând din 1946 a fost profesor la Facultatea de Filosofie⁠(d) a Universității Caroline din Praga. A fost, alături de Josef Kopal⁠(d), îndrumător al tezei de doctorat Rok 1907 v rumunské próze („Anul 1907 în proza ​​românească”) a profesoarei Marie Kavková,[17] care a fost dedicată reflectării Răscoalei țărănești din 1907 în literatura română[18] și a fost susținută în anul 1952 la Universitatea Carolină.[19][20]

A fost redactor științific al primului dicționar româno-ceh,[21] care începuse să fie alcătuit în anul 1928 de profesorul Jiří Staca[21][18] și fusese continuat în anul 1949, cu asentimentul și colaborarea bătrânului profesor, de un colectiv condus de dr. Zdeněk Wittoch.[21][18] Dicționarul, care conține circa 40.000 de cuvinte[18] și are 1033 de pagini,[16] a fost publicat la Praga abia în anul 1961, după moartea profesorilor Buben și Staca,[22][23] și continua să fie folosit inclusiv în anul 2018.[16]

În 1952–1954 a condus Cabinetul pentru Filologie Modernă al Academiei Cehoslovace de Științe⁠(d).

S-a ocupat de compoziție și lexicografie romanică. Ca parte a specializării sale, s-a concentrat în principal pe franceză, portugheză, catalană și albaneză. A publicat un dicționar francez-ceh și un dicționar ceh-francez (1953).[24]

A fost membru extraordinar al Academiei Cehe de Științe și Arte⁠(d) și al Societății Regale Cehe de Științe⁠(d).

A fost unul dintre președinții asociației academice „Dobroslav” din Hradec Králové.

Note
  1. Czech National Authority Database, accesat în
  2. Vladimír Buben, The Fine Art Archive
  3. Students of the Universities of Prague 1882–1945
  4. Regional Database of the Central Bohemian Research Library in Kladno, accesat în
  5. . ISBN 978-80-7052-019-2. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. . Rašínovo státní čsl. gymnasium. https://kramerius.svkhk.cz/view/uuid:746689dd-f01b-4184-804c-7d75e4e31aab?page=uuid:941ed88e-bb29-11e4-89f4-00155d010f03&fulltext=%C5%A1venda%20franti%C5%A1ek. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
        • , „Relațiile culturale româno-cehoslovace — Premergătorii prieteniei cehoslovace — Relațiile universitare — Opere românești traduse in limba cehă — Convorbire cu d-na dr. Jindra Huskova-Flajshansova”, în Universul, anul XLVIII, nr. 272, luni 3 noiembrie 1930, p. 4.
  8. Lucia Valková, Jindřiška Hušková-Flajšhansová – Ženy ve vědě do roku 1945, Universitatea Carolină din Praga (albina.ff.cuni.cz), accesat în
  9. Marius Miheț (noiembrie 2019), Limba română în universități străine: Republica Slovacă, Universitatea Komenský, Bratislava (PDF), Institutul Limbii Române (ilr.ro), accesat în
  10. Libuše Valentová (), „Scrisoare din Praga: Revenirea la o tradiție” (PDF), România literară (47), p. 22, accesat în
        • , „Mari manifestații pentru România în Cehoslovacia”, în Gazeta Transilvaniei, Brașov, anul XCII, nr. 122, joi 21 noiembrie 1929, p. 3.
  12. Libuša Vajdová (îngr. ed.), Jindra Huškova–Flajšhansová și corespondenții săi români, Editura Minerva, București, 1991, p. 37.
        • , „Festivalul românesc de la Bratislava. O entuziastă manifestație de simpatie. «Năpasta». Institutul cehoslovac-român”, în Epoca, nr. 241, 17 noiembrie 1929, p. 2.
        • , „Impresii de la festivalul românesc din Bratislava”, în Rampa, anul XIV, nr. 3549, 17 noiembrie 1929, p. 3.
        • , „Festivalul românesc de la Bratislava. O entuziastă manifestație de simpatie. «Năpasta». Institutul cehoslovac-român”, în Neamul românesc, anul XXIV, nr. 255, 20 noiembrie 1929, p. 1.
  16. Libuše Valentová (), „Studii Românești la Universitatea Carolină din Praga”, România literară (43), arhivat din original la , accesat în
  17. Disertace Pražské university: Universita Karlova, 1882–1953, Univerzita Karlova, Praga, 1965, p. 237.
  18. V. Savin (), „Prietenii de pe malurile Vltavei” (PDF), Flacăra (7 (143)), pp. 10–11, accesat în
  19. Kavková Marie, Obec překladatelů, , accesat în
  20. Kdo je kdo v České republice 94/95, Modrý jezdec, Praga, 1994, p. 179.
  21. „Předmluva” („Prefață”), în Jiří Staca, Vladimír Hořejší, Ioan Săcăreanu și Zdeněk Wittoch, Rumunsko-český slovník („Dicționar româno-ceh”), Státní pedagogické nakladatelství, Praga, 1961, p. 5.
  22. Teodora Alexandra, „Dr. Docent Jiři Felix, profesor Honoris Causa al Universității din București, la cei 80 de ani ai săi”, în Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Asociația Slaviștilor din România, Romanoslavica, vol. XLVII (volum dedicat celei de-a 90-a aniversări a profesorului Mirco Jivcovici), nr. 3, Editura Universității din București, 2011, p. 259.
  23. *** (), „Un ambasador al culturii române în Cehia – prof. univ. Jiri Felix”, Curentul, accesat în
  24. „[Buben, Vladimír. Francouzsko-český a česko-francouzský slovník]”. 15 (A14). pp. 225–227. ISSN 0231-7567.[nefuncțională]

Bibliografie
  • Dvořák, J. (1957): „Vědecké dílo prof. V. Bubna”. Časopis pro moderní filologii, 39, pp. 71–74.
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.