Victor Anestin

Victor Anestin (n. 30 septembrie 1875 la Bacău – d. 5 noiembrie 1918 la București) a fost un ziarist român, scriitor de literatură științifico-fantastică, astronom amator și popularizator al științei.[2]

Victor Anestin
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Bacău, România Modificați la Wikidata
Decedat (43 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieastronom
jurnalist
scriitor
scriitor de literatură științifico-fantastică[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Biografie
Revista Orion, prima pagină, Nr 1/1907

A popularizat în România probleme științifice, îndeosebi cele de astronomie, pe care le-a publicat în revista „Orion”, fondată de el în anul 1907. A întemeiat de asemenea „Societatea astronomică română”, în 1908. Împreună cu Gheorghe Țițeica, a înființat, în 1913, societatea „Prietenii Științei”.

Viața de familie:

Căsătorit cu Elena Anestin, împreună cu care are 3 fiice: Lilica, Victorina (Torina) și Florica.

Moare în 5 noiembrie 1918 ca urmare a unei pneumonii care s-a agravat în timp.

Inițiative

Activitate literară
  • Scrie numeroase articole, pe care le publică în ziarele vremii, și peste 100 de broșuri, dintre care cele mai reprezentative sunt: Cucerirea aerului (1909), Planeta Marte (1910), Eclipsele (1912), Romanul cerului (1912), Viața și invențiile lui Edison (1916, Știința pentru toți, Editura Tipografiei Gutenberg-Câmpina M.S. Gheorghiu).
  • Publică, în calitate de editor, în perioada 1907-1912, prima revistă de astronomie din România, Orion.
  • În 1918 scoate ziarul Știinta tuturor.
  • În perioada 1912 - 1916, conduce Ziarul călătoriilor și științelor populare.

Debut
  • Debutează în presă în 1892, în revista Curierul Olteniei, în care publică o traducere a unui articol scris de Camille Flammarion.

Debut editorial
  • Debutul în volum are loc în anul 1899 cu romanul SF În anul 4000 sau O călătorie la Venus.

Opera principală
  • În anul 4000 sau O călătorie la Venus (1899) (roman științifico-fantastic)
  • Camille Flammarion (1901)
  • Haralamb Lecca, autor dramatic. Studiu critic (1901)
  • Cucerirea aerului (1909)
  • Stelele. Notiuni populare de astronomie (1909)
  • Astronomie populară (traducere din limba engleză după H. Macpherson, 1909)
  • Vine cometa Halley (1909)
  • Ce sunt cometele (1910)
  • Planeta Marte este ea locuită? (1910)
  • Giordano Bruno. Viața și opera lui (1911)
  • Newton și Atracțiunea universală (1911)
  • In lumea spiritelor (1911)
  • Observațiuni astronomice. Planeta Venus în 1911 (1911)
  • Venus diurna (1911)
  • Eclipsele sau Întunecimile de Soare și de Lună (1912)
  • Romanul cerului - astronomie pentru toti (1912)
  • Studii astronomice - rasaritul si apusul astrelor (1913)
  • Cum să înveți stelele - Cu 28 de hărți cerești în text, Casa Școalelor, București, 1913
  • Cum să înveți stelele - Cu 28 de hărți cerești în text, Casa Școalelor, (Ediția a II-a, 1922 / 1923), București
  • Cum să înveți stelele - Cu 27 de hărți cerești în text, Ediția a III-a comentată, revizuită și adăugită de Mircea Pteancu și Dan-George Uza, Editura Astromix, Cluj-Napoca 2021, 252 de pagini, ISBN 978-606-95123-1-9
  • O tragedie cerească, Poveste astronomică (1914) (roman științifico-fantastic)[3]
  • Eclipsele de soare (191
  • Știința și Morala (1915)
  • Viața și invețiunile lui Edison (1915)
  • Căpitanul Scott la Polul Sud (1915)
  • Ce trebue să citim (1915)
  • Viata și opera lui William Herschel (1915)
  • Femeile învățate (1915)
  • Visele. După Flammarion (1916)
  • Puterea științei, sau Cum a fost omorât Răsboiul European, Poveste fantastică (1916) (roman științifico-fantastic)
  • Povestea stiintei (1916)
  • Eroii științei (1916)
  • Cutremurele de Pămînt (1916)
  • Minunile naturei. Razele x și radiul, după Ch. Gibson și Ramsay (1916)
  • Povestea vulcanilor după St. Meunier, Flammarion și Guillemin (1916)
  • Povești astronomice (1916)
  • Se va stinge soarele? Soarele după astronomia modernă (1916)
  • Amintiri din teatru (1918)
  • Viata anecdotica a invatatilor ilustri
  • Viata si opera celebrilor exploratori (1922)
  • Calatorii extraordinare (1922)
  • Cum sa inveti stelele (1922)
  • Stelele (1930)
  • Savanti si inventatori care au schimbat cursul lumii (2010)
  • O tragedie cereasca. Puterea stiintei (2010)

Traduceri, prefețe, editări de texte
  • ARRHENIUS, S. *Evoluția lumilor. Trad, de ~. București, [1914?].
  • FLAMMARION, C. Cataclismul din Martinica. Trad, de ~. București, 1910.
  • FLAMMARION, C. Ce e viața? Trad, de ~. București, [1907].
  • FLAMMARION, C. Fenomenele spiritismului. Trad, de ~. București, [1907] ; [1915].
  • FLAMMARION, C. Ce e cerul? Trad, de ~. București, 1908
  • GIBSON, CH. Povestea unui electron. Trad, de ~. București, [1914].
  • În lumea fantomelor. Experiențele lui Sir Crookes. [Strânse și comentate de ~]. Câmpina, 1916. (Bibl. Știința pentru toți, nr. 11)
  • LE BON, G. Nașterea și moartea materiei. Trad, de ~. București, [1912].
  • LINDENBERG, P. Carol I. Trad, de ~ București. 1915.
  • MAUCAULAY, Lord. Frederic cel Mare. Trad. de~. București, [1918].
  • MACPHERSON, H. Astronomie populară. Trad, de ~. București, 1909.
  • MESSERSCHMIDT. Fizica astrelor. Trad, de ~. București, [1914?].
  • POINCARE, H. Mecanica cea nouă. Trad, de ~. București, 1914.
  • POOR, Ch. L. Sistemul solar. Vol. I-II. Trad, de ~. București, 1911.
  • SHAKESPEARE. Hamlet. Trad, de ~. București. 1908.
  • SHAKESPEARE. Macbeth. Trad, de ~. București, 1909.
  • SHAKESPEARE. Othello. Trad. de~. București, [1908].
  • SHAKESPEARE. Regele Lear. Trad, de ~ București, 1909.
  • TSCHUDI, C. Tinerețea Măriei Antoaneta. Trad, de ~. Vol. I-II. București, 1910; 1916.
  • ȚIMIRAȘ, N. Lucruri văzute. Pref. de ~. București, 1909.
  • Viața și obiceiurile animalelor. Pref. de ~. Câmpina, 1916. (Bibl. Știința pentru toți, nr. 2)

In memoriam
  • L. Florin - Victor Anestin, biografia unui caracter (1921)
  • Observatorul astronomic din Bacău este denumit Victor Anestin, în onoarea astronomului .
  • Cu prilejul sesiunii comemorative din anul 1968, închinată Societății Astronomice Române și inițiatorilor ei, a fost dezvelită o placă comemorativă pentru amiralul Vasile Urseanu și astronomul Victor Anestin.

Bibliografie
  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964;
  • Florin Manolescu în Almanahul Anticipația, 1988, pag. 291‐292;
  • Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Editura Litera, 2011, ISBN 978-606-600-246-2.

Note
  1. Victor Anestin, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
  2. Județeană, Biblioteca (), VICTOR ANESTIN - Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău, Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău
  3. O tragedie cerească Arhivat în , la Wayback Machine. și Puterea științei Arhivat în , la Wayback Machine. (2010) - opera completă a lui Victor Anestin, Editura Eagle

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.