Vermeș, Bistrița-Năsăud

• Este atestat în documente pentru prima dată în 1333, sub numele de Vermus, când preotul Iacob al satului a plătit 1 ferto de argint.
• În 1439 satul apare sub numele de Vermes, iar în 1441 sub numele de Wermes.
• Armata lui Giorgio Basta a distrus satul în 1602, doar biserica rămânând intactă.
• Mai târziu a fost repopulat cu sași, iar începând cu 1630 s-au stabilit în sat familii românești din Moldova.
• Majoritatea locuitoriilor săi erau sași.[1] biserica a fost folosită până în anul 1973 cand ultimii sași au plecat în Germania.

• Biserica „Sfinții Mihail și Gavriil” din Vermeș
• Biserica de lemn din Vermeș

La recensământul din 2002 populația satului era de 899 de locuitori, dintre care: 599 români, 258 țigani și 42 maghiari .

Componența etnică a satului Țigău

     Români (66,6%)

     Romi (28,8%)

     Maghiari (4,6%)

• Fosta Biserică Evanghelică fortificată (actuala Biserică Ortodoxă) din Vermeș Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine.
• Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.

Vermeș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

• 
  Biserica ortodoxă
• 
  Biserica ortodoxă (nava spre iconostas)
• 
  Biserica de lemn (interior)
• 
  Strada principală cu biserica evanghelică în fundal
• 
  Ansamblul bisericii evanghelice (monument istoric)
• 
  Biserica evanghelică (monument istoric)
• 
  Turnul-clopotniţă al bisericii evanghelice (monument istoric)
• 
  Școala